În acest context, reprezentanţii organizaţiei anunţă că Ministerul Apelor şi Pădurilor (MAP) a oprit procedura de scoatere a celor 56 de hectare de pădure din Fondul Forestier Naţional, în urma campaniilor făcute de societatea civilă şi de comunitatea locală.

"Defrişarea pădurii, care echivalează ca suprafaţă cu 113 terenuri de fotbal, face parte din planul companiei miniere Deva Gold de a construi mina de aur cu cianuri de la Certej. Mining Watch avertizează că, dacă proiectul ar merge mai departe, 165 de hectare de pădure ar dispărea pentru totdeauna. Prevenirea tăierii pădurii de la Certej este o victorie a societăţii civile şi a comunităţii locale care au participat la consultarea publică organizată de minister. În cadrul acesteia, au fost trimise peste 4.500 de opinii, sugestii şi comentarii care au făcut imposibilă continuarea, în condiţii de legalitate, a procedurii prevăzute de Codul Silvic. Deva Gold are nevoie urgent de aceste terenuri împădurite. Ele sunt singura locaţie posibilă pentru amplasarea iazurilor de decantare cu cianuri, după cum arată studiile de fezabilitate. Pentru construirea lor, însă, compania trebuie să obţină dreptul de folosire a terenului şi să taie pădurea", se menţionează într-un comunicat al Mining Watch România.

Potrivit sursei citate, Deva Gold a omis să notifice autorităţile despre litigiul privind suprafaţa pădurii. 'Aceasta nu este prima ilegalitate comisă de operatorul minier. Nu mai devreme de 2014, Deva Gold a început organizarea de şantier în lipsa unei autorizaţii de construcţie ilegală. De altfel, aceasta a şi fost anulată de instanţă. Suspendarea procedurii de defrişare e o lovitură grea dată companiei miniere. În acelaşi timp, Deva Gold primeşte într-un mod suspect noi licenţe de explorare. În prezent, deţine 8 astfel de perimetre învecinate pe care le tratează ca proiecte individuale evitând astfel, cu complicitatea statului român, evaluarea cumulată a impactului de mediu pentru un proiect mamut', a declarat Roxana Pencea, din partea Mining Watch România.

Pădurea are un istoric funciar complicat şi a aparţinut înainte de naţionalizare Obştei Agricole Măcrişul, formă asociativă similară composesoratelor. În prezent, Obştea are pe rolul Judecătoriei Deva un proces prin care cere restituirea pădurilor. Acest lucru, potrivit Codului Silvic, duce la blocarea oricărei proceduri legale de defrişare.

"Mai mult, o investigaţie jurnalistică a arătat modul abuziv prin care pădurea a ajuns să fie concesionată către compania minieră. În primăvara acestui an, DNA Alba a început urmărirea penală pentru infracţiunea de abuz în serviciu, identificată în transferul de proprietate a pădurii din domeniul statului în domeniul primăriei. La doar o lună de la obţinerea titlului de proprietate, Primăria Certeju de Sus a concesionat pădurile către Deva Gold pentru 20 de ani", scriu reprezentanţii organizaţiei de mediu.

La jumătatea lunii noiembrie a acestui an, activiştii de mediu, membrii comunităţii Declic şi Mining Watch România, au protestat în faţa Ministerului Apelor şi Pădurilor (MAP) faţă de defrişarea a peste 56 de hectare din pădurea de la Certej pentru a se face loc unor iazuri de decantare cu cianuri.

Protestatarii au predat la minister o contestaţie faţă de proiectul de Hotărâre de Guvern, prin care se doreşte aprobarea defrişării celor 56 de hectare de pădure, în beneficiul Deva Gold. Contestaţia a fost însoţită de 22.000 de semnături ale petiţiei împotriva defrişării.

Cei prezenţi în faţa ministerului de resort au afişat pe parcursul protestului o drujbă poleită cu aur, obiect ce a fost predat reprezentanţilor Ministerului Apelor şi Pădurilor. Drujba de aur a fost oferită simbolic Adrianei Petcu, secretar de stat în ministerul de resort. Activiştii de mediu au prezentat oficialului argumentele împotriva aprobării Hotărârii de Guvern pentru scoaterea definitivă din fondul forestier naţional a terenului de peste 56 de hectare. Potrivit acestora, în urma discuţiei, Petcu a declarat că ministerul va organiza o dezbatere publică pentru Hotărârea de Guvern.

Cu o săptămână înainte de acţiunea activiştilor de mediu, Ministerul Apelor şi Pădurilor preciza, într-un comunicat de presă, că Deva Gold S.A. a depus la minister, cu numărul de înregistrare 6357/12.04.2018, documentaţia în baza căreia este solicitată emiterea aprobării de scoatere definitivă din fondul forestier naţional a unui teren în suprafaţă de 56,1579 hectare, în vederea realizării obiectivului "Exploatarea minereurilor auro-argintifere din Perimetrul Certej".

Hotărârea de Guvern prevede că terenul în suprafaţă de 56,1579 hectare, solicitat pentru a fi scos din fondul forestier naţional, este proprietatea S.C. Deva Gold S.A., în administrarea Direcţiei Silvice Hunedoara prin Ocolul silvic Simeria, precum şi că scoaterea definitivă din fondul forestier naţional a respectivului teren se face cu compensare echivalentă cu terenuri în suprafaţă de 168,6241 hectare care, de asemenea, sunt proprietatea Deva Gold.

"Cheltuielile pentru efectuarea lucrărilor de împădurire pe suprafaţa de 168,6241 ha sunt în sarcina S.C. Deva Gold S.A. S.C. Deva Gold S.A. a achitat în Fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică, aflat în administrarea Ministerului Apelor şi Pădurilor, taxa pentru scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier naţional în valoare de 6.491.378,20 lei cu ordinul de plată nr. 980/23.07.2018", menţiona Ministerul Apelor şi Pădurilor, în comunicatul de presă.

Pădurea de la Certej adăposteşte pâlcuri de tei cu arţar, considerate de Uniunea Europeană prioritare pentru conservare. Tot în acel loc îşi au casa păsări protejate prin situl Natura 2000 - Munţii Metaliferi.

Proiectul minier Certej este deţinut de către Deva Gold S.A., o companie joint venture între Eldorado Gold (80%) şi firma de stat Minvest Deva (~20%).