Reglementările cuprinse în ordonanţa de urgenţă sprijină autorităţile locale în implementarea proiectelor de infrastructură şi evită un risc de decomitere de 9,2 miliarde de euro.

"Simplificarea, debirocratizarea şi digitalizarea sunt deziderate pe care le urmărim nu doar la nivelul accesări fondurilor europene, dar şi la nivelul implementării proiectelor. Măsurile adoptate astăzi de către Guvern, promovate la nivelul Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, ne ajută să consolidăm gestionarea fondurilor europene, creeând premisele pentru un sistem informatic suport suplu, modern şi care să răspundă cerinţelor din cadrul reglementarilor europene, orientat spre automatizarea proceselor şi nevoilor beneficiarilor", a declarat ministrul de resort, Marcel Boloş.

Potrivit sursei citate, cadrul de implementare al proiectelor este completat cu măsuri care să ajute România să evite pierderea fondurilor europene prin accelerarea implementării acestora pe parcursul anului 2023 - emiterea mai rapidă a acorduri/avize/certificate de care depinde acordarea finanţării, executarea unor tipuri de lucrări în regie proprie, în anumite condiţii prevăzute în actul normative, posibilitatea acordării dreptului de administrare temporara pentru imobile pentru autorităţile publice locale, măsuri pentru creşterea calităţii documentaţiilor tehnico-economice.

"În următoarea perioadă urmează să venim cu un set de măsuri care să sprijine Autorităţile de Management să vină cu un cadru simplificat de evaluare, selecţie şi monitorizare a proiectelor, preluând din presiunea birocratică de pe umerii beneficiarilor, dar care să vină cu o mai bună utilizare a resurselor structurilor de gestiune, cu accent pe monitorizare şi creşterea calităţii proiectelor", a explicat ministrul Marcel Boloş.

Actul normativ adoptat joi asigură accelerarea procesului de implementare a proiectelor de infrastructură la nivel local, având în vedere că autorităţile publice locale continuă să întâmpine dificultăţi în ceea ce priveşte derularea proiectelor finanţate din fonduri europene, generate în principal de durata obţinerii avizelor şi acordurilor necesare, precum şi de necorelările existente între diferitele autorităţi şi instituţii în emiterea acestor documente.

Ordonanţa de urgenţă include în sfera "infrastructurii de interes public" acele categorii de investiţii care sunt proprietatea statului sau, după caz, a unităţilor administrativ teritoriale şi sunt finanţate din fonduri externe nerambursabile, incluzând şi proiectele aflate în faza anterioară acordării finanţării (faza de pregătire).

Citește și Majorarea salariului minim brut pe țară garantat, aprobată de Guvern

Potrivit sursei citate, prin prevederile adoptate astăzi sunt simplificate şi urgentate procedurile de avizare şi autorizare a lucrărilor de infrastructură de interes public atât în ceea ce priveşte desfiinţarea construcţiilor existente pe coridorul de expropriere, cât şi emiterea certificatelor de urbanism, a avizelor/acordurilor solicitate prin certificatul de urbanism şi a autorizaţiilor de construcţie.

De asemenea, a fost simplificată procedura de trecere a imobilelor din proprietatea statului în administrarea temporară a autorităţilor publice locale, pentru a permite implementarea accelerată a proiectelor. Ordonanţa de urgenţă creează posibilitatea introducerii în circuitul economic local a unor clădiri de interes sau de utilitate publică a căror refacere necesită investiţii importante de eficientizare energetică ce vor putea fi astfel realizate cu fonduri europene.

Totodată, au fost introduse o serie de reglementări care permit beneficiarilor să execute lucrări în regie proprie în cadrul proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile, prin utilizarea de forţă de muncă, echipamente şi utilaje deţinute sub orice formă de către beneficiar care conduc la costuri sub nivelul celor existente pe piaţă, pe baza unei analize de rentabilitate.

Citește și Cardul de 250 de lei pentru alimente. S-a luat decizia pentru 2023

Pentru a putea executa aceste lucrări, beneficiarii trebuie să îndeplinească, cumulativ, anumite condiţii prevăzute în actul normativ, respectiv să constituie comisii tehnico-economice cu rol în elaborarea, urmărirea, verificarea şi recepţionarea documentaţiilor tehnico-economice aferente proiectelor de infrastructură finanţate prin fonduri externe nerambursabile.

Tot joi, Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care se stabileşte cadrul instituţional pentru dezvoltarea şi funcţionarea sistemului unic de management al informaţiei privind fondurile externe nerambursabile aferente perioadei de programare 2021-2027.

Conform reglementărilor europene, România trebuie să dispună, până la momentul depunerii cererii de plată finală pentru primul an financiar, dar nu mai târziu de 30 iunie 2023, de o descriere a sistemului de gestiune şi control, ceea ce presupune dezvoltarea sistemului informatic centralizat care să permită înregistrarea şi stocarea electronică a datelor referitoare la fiecare operaţiune necesară activităţilor de monitorizare, evaluare, gestiune financiară, verificare şi auditare.

Astfel, măsurile asigură dezvoltarea sistemului informatic MySMIS2021/SMIS2021 pentru a evita dezangajarea fondurilor nerambursabile. Prin ordonanţa adoptată astăzi, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale va asigura dezvoltarea aplicaţiilor, administrarea tehnică a acestora şi a sistemului informatic MySMIS2021/ SMIS2021+, în timp ce MIPE va asigura administrarea operaţională.

"Sistemul va îndeplini toate cerinţele de securitate, integritate şi confidenţialitate cu privire la schimbul electronic de date între autorităţile responsabile de programe şi beneficiar şi pe cele de asigurare a disponibilităţii şi funcţionării în timpul şi în afara programului de lucru standard, cu excepţia perioadelor de întreţinere tehnică. Dezvoltarea aplicaţiilor în sprijinul beneficiarilor presupune funcţii şi o interfaţă logică, simplă şi intuitivă, care să dispună de formulare interactive şi/sau precompletate de sistem pe baza datelor stocate în etapele succesive ale procedurilor, calcule automate, controale automate integrate care reduc schimburile repetate de documente sau informaţii, de alerte generate de sistem pentru a informa beneficiarul că se pot executa anumite acţiuni şi urmărirea online a stadiului proiectului", se arată în comunicatul MIPE.

De asemenea, sistemul va permite verificări administrative ale cererilor de plată prezentate de beneficiari şi utilizarea semnături electronice compatibile cu unul dintre cele trei tipuri de semnătură electronică definite de regulamentele europene.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.