Izbucnirea conflictului din Ucraina a amplificat încetinirea economiei mondiale, care intră acum în ceea ce ar putea fi "o perioadă prelungită de creștere scăzută și inflație ridicată", explică instituția internațională în noua ediție a World Economic Outlook. Acesta se așteaptă ca în 2023 și 2024 creșterea globală să fie puțin schimbată față de anul acesta, iar inflația să fie mai mică, dar încă peste țintă în multe țări.

Președintele BM, David Malpass, a declarat evoluția activității economice suferă din cauza unei combinații de factori, de la război și recente măsuri de restricții impuse în China, la tensiunile apărute pe lanțurile de aprovizionare și risc de "stagflație", o combinație de creștere scăzută și inflație ridicată care nu a mai fost întâlnită în lume din anii 1970.

"Riscul de stagflație este acum considerabil", a scris Malpass în introducerea raportului. "Creșterea limitată va persista probabil până la sfârșitul deceniului din cauza investițiilor slabe în mare parte a lumii. "În condițiile în care inflația se află în prezent la cel mai ridicat nivel din ultimele decenii în multe țări, iar oferta se așteaptă să crească lent, există riscul ca inflația să rămână mai mult timp la un nivel mai ridicat", a adăugat el.

În general, se așteaptă ca creșterea globală să scadă cu 2,7 puncte procentuale în perioada 2021-2024, mai mult decât dublu față de decelerarea înregistrată între 1976 și 1979, a spus el.

Țăril cele mai afectate

Raportul Băncii Mondiale amintește, de asemenea, că majorările ratelor dobânzilor de la sfârșitul anilor 1970 pentru a reduce inflația au stat la baza recesiunii mondiale din 1982 și a unei serii de crize financiare în țările emergente și în curs de dezvoltare.

În timp ce situația actuală are unele asemănări cu cea de atunci, există și diferențe importante, inclusiv puterea dolarului american și prețurile relativ mai mici ale petrolului, precum și bilanțurile general mai solide ale principalelor instituții financiare.

Citește și 

Pentru a reduce riscurile, adaugă Banca Mondială, autoritățile politice și economice trebuie să coordoneze ajutorul acordat Ucrainei, să contracareze creșterea prețurilor la petrol și la alimente, să sporească reducerea datoriei publice, să consolideze lupta împotriva COVID-19 și să accelereze tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon", spune Malpass.

În țările avansate, se preconizează o încetinire bruscă a creșterii economice, care va ajunge la 2,6% în acest an și la 2,2% în 2023, după 5,1% în 2021.

Creșterea în țările emergente și în curs de dezvoltare nu ar trebui să depășească 3,4% în 2022, după ce anul trecut a fost de 6,6% și o medie anuală de 4,8% în perioada 2011-2019.

În cazul țărilor exportatoare de mărfuri, se așteaptă ca efectele războiului din Ucraina să compenseze cu mult efectele pozitive ale creșterii prețurilor mondiale: previziunile de creștere pentru 2022 au fost revizuite în scădere pentru aproape 70% din economiile emergente și în curs de dezvoltare.

Potrivit Băncii Mondiale, se așteaptă ca activitatea Ucrainei să scadă cu 45,1% în acest an, iar cea a Rusiei cu 8,9%.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.