În primul război mondial, cea mai cunoscută poreclă a fost ”Dicke Bertha” sau ”Bertha cea grasă”, nume pe care soldații germani l-au dat tunurilor navale de mare calibru pe care generalii germani s-au gândit să-l folosească și în luptele terestre. Era un monstru de 10 metri lungime și 42 de tone care trimitea peste fortificațiile inamic proiectile cu un diametru de 42 de centimetri, capabile să distrugă o cazemată din beton cu o singură lovitură. O variantă modificată a bombardat Parisul de la o distanță de 120 de kilometri. Numele l-a primit după Bertha Krupp, cea care conducea Krupp AG, celebrul producător german de armament.
Umorul negru al englezilor
Creativitatea cazonă a atins însă apogeul în al doilea război mondial, când au fost ”ustensile ale morții” care au avut chiar câte două porecle, una de la utilizatori, alta de la adversari. Celebrul tanc american Sherman a fost distribuit cu generozitate și trupelor britanice însă era atât de prost încât englezii l-au poreclit Ronson, după numele unui producător de brichete, deoarece ”se aprinde din prima, de fiecare dată”. Ușurința cu care tancul lua foc a fost observată și de germani care l-au numit ”Prăjitorul de Tommy”, Tommy fiind numele generic cu care erau desemnați britanicii. Din nefericire pentru nemți, tancurile Sherman erau proaste, dar multe.
Englezii au dat dovadă de același umor negru și atunci când au botezat un tun autopropulsat drept ”Bishop”, adică ”Episcopul”. Numele i s-a tras de la faptul că avea turela atât de înaltă încât dădea impresia de unui amvon într-o biserică. Tot înălțimea era defectul major al tunului deoarece era mai vulnerabil la tirul inamic. Spre finalul războiului, englezii au primit de la americani o armă asemănătoare, inclusiv din punct de vedere al înălțimii. L-au botezat ”Preotul”.
Citește și: Industria morții. Câți bani cheltuie omenirea pe arme
Lansatorul de rachete a fost una din marile invenții ale Armatei Roșii, tirul propulsat de pe camioane banale având efecte devastatoare asupra trupelor Wehrmacht-ului. Soldații sovietici alintau această armă cu trandrul nume de ”Katiușa”, diminutiv de la Ekaterina. În schimb, germanii, care trebuiau să îndure rachetele trimise, i-au dat mult mai solemnul nume de ”Orga lui Stalin”. Și Hitler a dat porecla unei arme. Mitraliera MG-42 este folosită, cu mici modificări, și în ziua de astăzi de către soldații germani. Era atât de eficientă încât americanii au botezat-o ”fierăstrăul lui Hitler”.
Mimi Urlătoarea și Dolly Parton
Americanii erau speriați și de echivalentul german al Katiușei, oficial numit de nemți Nebelwerfer. Însă soldații americani i-au dat numele de ”Screaming Mimi”, adică ”Mimi Urlătoarea”. Când însă s-au gândit și americanii să instaleze un lansator de rachete pe tancurile Sherman, l-au numit ”Calliope”, numele muzei poeziei epice.
În timpul Războiului Rece, autoritățile militare au încercat să uzurpe dreptul soldaților de rând de a-și porecli armele, astfel că au fost adoptate supranume oficiale. Astfel celebrul avion F-35 a căpătat solemn supranumele de ”Lightining” sau ”Fulgerul”. Însă soldatul de rând a continut să-și exercite dreptul de a numi vehiculele militare cum îi vine la gură. Astfel, americanii au scornit pentru tancul rusesc T-72 porecla de ”Dolly Parton”, din cauza celor două protuberanțe care mascau șenilele tancului și care le aminteau soldaților de sutienul generos al celebrei cântărețe de country.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.