Bugetul generos al Educației, de 39,2 miliarde de lei, a mai primit 140.000.000 de lei, o parte din banii pe care Autoritatea Electorală Permanentă ar fi trebuit să-i dea partidelor parlamentare ca subvenții. Banii alocați inițial partidelor erau în cuantum de peste 400.000.000 de lei, sumă care a scandalizat deopotrivă presa, cât și opoziția. Aceasta din urmă depusese un amendament prin care o parte din acești bani era alocați pentru acordarea unei mese calde în școli. Numai că membrii comisiilor de buget-finanțe au adoptat amendamentul pe această temă în forma propusă de președintele PSD, Liviu Dragnea, și alți doi deputați social-democrați, fapt ce i-a făcut pe liberali să-l acuze pe Dragnea de furt intelectual.

Bani luați de la gura partidelor

Ministrul Educației, Ecaterina Andronescu, a părut surprinsă de banii căzuți din cer și a precizat că are bani suficienți pentru asigurarea mâncării pentru elevi, așa că a cerut ca banii să fie direcționați către infrastructura necesară programului ”Masă caldă în școli”. Tot la educație, s-a făcut o concesie pentru UDMR, astfel că a fost majorată cu 2,5 milioane de lei suma alocată Clubului Sportiv Sfântu Gheorghe. Universitatea de Vest din Timișoara a pierdut 4.000.000 de lei, aceeași sumă mergând în schimb către un cămin al Universității Politehnica din București, în care activează ca profesor și ministrul Educației.

Toate amendamentele pentru suplimentarea banilor pentru biserici au fost respinse astfel că bugetul Secretariatului General al Guvernului, instituția care dă banii pentru reabilitarea lăcașurilor de cult, a fost adoptat în forma propusă de Guvern, adică o sumă de 2,23 miliarde de lei.

Ministerul Sănătății, minister care are și el alocări consistente, a mai primit bani pe seama Serviciului Român de Informații și Serviciului de Protecție și Pază. De la SRI au fost tansferați 150 de milioane de lei către Ministerul Sănătății, jumătate din acești bani provenind din capitolul ”cheltuieli de personal” al bugetului SRI. ”Nu vorbim de diminuarea bugetului, vorbim despre diminuarea capacităţii statului Român de a răspunde ameninţărilor cu care ne confruntăm în această perioadă. În momentul de faţă apreciez că s-a trecut de linia roşie, că punem în pericol securitatea naţională. Aprobarea bugetului pe coordonatele actuale anulează multe dintre acţiunile serviciului, iar o eventuala revenire ne va costa şi mai mulţi bani. În contextul de faţă, nu vom mai putea spune că România este un stat sigur pentru că nu are bani să fie un stat sigur”, a reclamat generalul George Voinescu, adjunct al directorului SRI.

Citește și: Buget 2019. Deficitul s-a mărit peste noapte cu un miliard de lei

Pe de altă parte, SRI putea să iasă mult mai jumulit din comisiile de buget-finanțe care au respins amendamentul lui Liviu Dragnea prin care 295.000.000 de lei din bugetul Serviciului urmau să fie luați pentru finanțarea unor programe ale Ministerului Sănătății.

Alți 50.000.000 de lei au fost luați de la SPP pentru finanțarea de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate a programului ”Diabet juvenil”. Reprezentantul SPP, generalul de brigadă Valentin Uşurelu, a susținut că bugetul alocat serviciului pe anul 2019 ”nu este unul de dezvoltare, ci la limita minimă de funcţionare şi de executare a misiunilor curente prevăzute de lege şi de angajamentele internaţionale ale României care intră în competenţa de soluţionare a SPP”.

Serviciul de Informații Externe și Serviciul de Telecomunicații Speciale au scăpat fără reduceri bugetare, deși au existat amendamente care le vizau, dar acestea au fost respinse.

Perdanții tăcuți: Munca și Dezvoltarea Regională

Alți perdanți ai bugetului sunt Ministerul Muncii și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației. Chiar dacă fondurile alocate lor nu au fost diminuate suplimentar în comisiile parlamentare, aceste instituții vor avea fonduri alocări mai mici decât anul trecut, fiind printre puținii ordonatori principali de credite în această situație. Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale are prevăzute credite bugetare şi credite de angajament de 25,09 miliarde lei, în scădere cu -16,47% faţă de anul 2018, respectiv cu 16,03%, scăderea provenind din diminuarea cheltuielilor curente. În acest an, bugetul pentru Dezvoltare Regională este de 5.223.510.000 lei, în descreştere cu 2,41% faţă de anul trecut.

Cutuma Parlamentului este ca în bugetul de stat să fie adoptat de plenul reunit fără modificări majore față de forma rezultată din comisiile de buget-finanțe, astfel că este puțin probabil ca proiectul să mai sufere amendări importante. Vineri, este programat votul final pentru proiectul de buget

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.