Europa dorește să-și întărească substanțial și rapid industria de apărare, dar, pentru moment, resursele financiare alocate pentru ducerea la împlinire a acestui deziderat sunt de departe insuficiente. pe care le oferă pentru a-și îndeplini ambițiile sunt foarte insuficiente. O neconcordanță care, în opinia publicației economice Les Echos, aruncă, oarecum, în derizoriu, intențiile europenilor. 

De câteva luni, UE prezintă acest subiect drept o o urgență maximă. Cam târziu, sunt de părere analiștii, având în vedere că războiul din Ucraina, care durează deja de doi ani, a scos la iveală un adevăr crut, poate de unii știut dar negrăit din varii considerente, și anume depența Uniunii de alte țări în materie de aprovizionare și capacități de apărare. Domenii care au fost în mare parte subinvestite în ultimele decenii.

Stocuri epuizate

„Stocurile s-au epuizat, trebuie relansată producția industrială”, a argumentat Josep Borrell, șeful diplomației europene, salutând, totodată, creșterea „consistentă” de „50%” a producției de muniții de la începutul războiului.

Eșecul Uniunii de a-și respecta promisiunea livrând Ucrainei un milion de piese de artilerie până în această lună ridică semne de întrebare. „Trebuie să investim mai mult, mai bine și împreună, investiții europene, pentru a nu ne mai trezi în situația de a căuta soluții de avarie într-un context de criză”, a insistat Margrethe Vestager, vicepreședinte al Comisiei Europene.

Achizitii comune

Planul UE - care nu a primit încă aprobarea statelor membre și a Parlamentului - stabilește, printre obiective, ca cel puțin jumătate din sistemele de apărare să fie achiziționate, până în 2030, din cadrul Uniunii Europene. În prezent, majoritatea forțelor armate ale țărilor membre cumpără din terțe țări. 

Pentru a-și spori punctele forte, UE se bazează în mare măsură pe investiții și achiziții comune. Obiectiv: achiziționarea „cel puțin 40% din echipamentele de apărare în colaborare”, față de 18% în prezent. În acest scop, Bruxelles își propune crearea unui nou organism de coordonare a investițiilor, responsabil cu gestionarea programării și achizițiilor.

Rolul BEI

Reprezentanții UE au insistat că Executivul comunitar nu are intenția de a prelua prerogativele statelor membre în materie de apărare, așa cum se temeau unele capitale europene. În acest sens, UE a cerut Băncii Europene de Investiții să-și revizuiască politica de investiții încă din cursul acestui an, având în vedere că armele și munițiile nu figurează pe listele BEI. 

O astfel de modificare ar avea „efecte pozitive în cascadă, oferind un semnal pozitiv important pieței financiare și băncilor private”, consideră Comisia. Iar asta pentru că rămâne întrebarea sâcâitoare privind fondurile necesare pentru a servi ceea ce este considerat o urgență absolută a UE. După cum spune Thierry Breton, „toate astea sunt bune, dar este nevoie și de mijloace financiare”.

Noul plan prevede într-adevăr un pachet de subvenții, dar suma prevăzută – prezentată ca „inițială” – este prea mică, de numai  1,5 miliarde de euro între 2025 și 2027, pentru a atinge țintele propuse. Astăzi, toți împreună, cei 27 „cheltuiesc 240 de miliarde pe an pentru apărare. ”, a reamintit comisarul pentru piața internă.

Angajament

Pentru comparație, China intenționează să-și crească cheltuielile pentru apărare cu 7,2% în 2024, la 213 miliarde de dolari. Și Statele Unite au adoptat un buget gigantic de 886 de miliarde de dolari pentru apărarea sa în 2024.

„Din momentul în care cei douăzeci și trei de membri europeni ai Alianței Atlantice se angajează să treacă la 2% din PIB-ul lor, investim cu 143 de miliarde în plus”, a adăugat el. Deci vom lucra pe o bază de 380 de miliarde pentru apărarea UE. Sunt cheltuieli de trei ori mai mare decât suma de care dispune, astăzi, Rusia”.

100 de miliarde

Pentru a completa suma de 1,5 miliarde, Bruxelles-ul ar dori să folosească veniturile generate de activele rusești înghețate, dar statele membre sunt foarte împărțite în această problemă care necesită unanimitate pentru a fi implementată.

În urmă cu câteva zile, Thierry Breton a estimat nevoile de investiții pe termen lung în apărarea europeană la 100 de miliarde. Unele state membre, inclusiv Franța, pledează pentru o datorie comună a UE, similară cu planul european de redresare de 800 de miliarde după Covid. Dar Germania, Țările de Jos și țările nordice nu sunt încă dispune pentru un astfel de scenariu. 

„Bugetul UE este constrâns”, a continuat Thierry Breton, „dar am învățat un lucru de când am devenit Comisar European: că atunci când există o amenințare existențială, ne propunem un obiectiv de îndeplinit pentru a răspunde la aceasta și găsim mijloacele finanțează-l.” Va avea nevoie UE de un șoc major precum căderea Ucrainei sau realegerea lui Donald Trump pentru a schimba paradigma?

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.