România are pentru anul viitor un buget bazat pe o creştere economică de 2,8% şi un deficit de 4,4 procente din produsul intern brut. Documentul nu prevede noi taxe şi este structurat pe o inflaţie de 9,6%.

Anul viitor veniturile bugetare sunt estimate la aproape 540 de miliarde de lei, iar cheltuielile bugetare sunt de 607,9 miliarde de lei. Pentru investiţii sunt prevăzute cheltuieli până la 112 miliarde de lei, reprezentând aproximativ 7,2% din PIB. În execuţia bugetară pentru anul viitor sunt prevăzute inclusiv sumele pentru protejarea populaţiei vulnerabile, 130 miliarde de lei pentru pensii, 28 de miliarde pentru asistenţa socială şi 2,1 de miliarde pentru şomaj.

Veniturile pensionarilor vor creşte la începutul anului datorită majorării punctului de pensie cu 12,5% şi acordării diferitelor tipuri de sprijin. Pentru pensiile mai mici de 1.500 de lei se va acorda un sprijin financiar de 500 de lei, pentru cele până în 2.000 de lei o sumă de 400 de lei, iar în cazul pensiilor până în 3.000 de lei ajutorul va fi de 300 de lei. Sumele vor fi acordate de 2 ori pe an, în lunile ianuarie şi septembrie. În plus, persoanele cu pensii mai mici de 1.700 de lei vor primi şi anul viitor tichete sociale de 250 de lei la fiecare două luni.

Anul viitor indemnizaţia acordată veteranilor de război şi văduvelor de război va creşte cu 30% şi va fi acordată a treisprezecea indemnizaţie pentru persoanele cu handicap. Tot de la începutul anului, alocaţiile pentru copii vor fi indexate cu rata inflaţiei, transmite Rador.

Vezi şi: Previziuni. La cât va ajunge cursul leu-euro în anul 2023

Leul ar putea reveni, anul viitor, pe tendinţa de depreciere uşoară faţă de euro, după un 2022 în care Banca Naţională a utilizat cursul de schimb drept ancoră anti-inflaţionistă, consideră analiştii. Astfel, un euro ar ajunge, la finalul lui 2023, la puţin peste 5 lei.

În anii anteriori, leul a înregistrat o tendinţă de depreciere faţă de moneda unică europeană într-un ritm apropiat de diferenţa dintre nivelul inflaţiei de la noi şi cel din zona euro, explică analistul financiar Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al CFA România. În 2022, o dată cu creşterile semnificative ale preţurilor de consum, determinate în principal de scumpirile din energie, BNR a folosit cursul de schimb ca ancoră anti-inflaţionistă, acesta înregistrând chiar o uşoară apreciere, spune analistul, care adaugă că în 2023 va reveni, cel mai probabil, pe traiectoria de depreciere uşoară. Influenţele negative vor veni în principal din direcţia deficitelor foarte mari, mai ales a celui de cont curent, precizează Adrian Codirlaşu.

Adrian Codirlaşu: Avem cel mai mare deficit de cont curent din Uniunea Europeană şi, de asemenea, cel mai mare deficit de cont curent dintre ţările cu rating investment grade. Este principalul risc pentru economia românească. S-ar putea anul acesta să vedem chiar peste 10% din PIB deficit de cont curent.

Adrian Codirlaşu mai precizează că în conformitate cu sondajul periodic realizat printre membrii CF România, un euro ar putea ajunge spre finalul anului 20023 la 5 lei şi 5 bani - 5 lei şi 7 bani, transmite Rador.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.