"Nu există risc real de infecţie prin alimente. Din comunicările transmise de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi Autoritatea Europeană pentru Siguranţă Alimentară (EFSA) rezultă că nu există nici un raport sau alte evidenţe de transmitere a bolii COVID -19 prin consumul de alimente. Coronavirusurile nu se pot multiplica în alimente, ele au nevoie de un animal sau de o gazdă umană pentru a se multiplica. Nu există informaţii privind prezenţa în aliment a virusului, supravieţuirea acestuia în aliment şi riscul de infectare a oamenilor. Nu există risc real de contaminare din ambalajele alimentare. Deşi studiile recente arată că virusul SARS-CoV-2 persistă până la 24 de ore pe carton şi până la câteva zile pe suprafeţe mai dure (oţel, plastic) nu există nicio dovadă că ambalajele contaminate transmit infecţia", precizează Paul Anghel.

Concluzia experților: Este singura armă împotriva noului coronavirus

El a reamintit, în context, că operatorii din domeniul alimentar au deja reglementate, implementate şi verificate regulile de igienă, acestea având ca scop evitarea contaminării alimentelor cu agenţi patogeni, inclusiv cu cei responsabili de COVID -19.

Anghel subliniază, totodată, că pe perioada COVID -19 în unităţile din domeniul alimentar sunt necesare măsuri suplimentare cum am ar fi distanţarea fizică, evitarea contactelor externe, măsuri suplimentare de igienă acolo unde este cazul (în unităţile de vânzare cu amănuntul) sau alte măsuri de prevenire a răspândirii virusului şi pentru situaţiile în care s-a identificat o persoană infectată.

"În plus faţă de măsurile de igienă curente, sunt necesare următoarele: punerea la dispoziţia consumatorilor a dezinfectanţilor/şerveţelelor de unică folosinţă la intrarea şi ieşirea din unitate, informarea corectă şi corespunzătoare a consumatorilor privind regulile de igienă, identificarea punctelor de atingere cu risc şi asigurarea că ele sunt curăţate şi dezinfectate (coşuri cumpărături, cântare, mânere etc). În cazul vitrinelor deschise cu produsele alimentare, vânzarea poate fi asistată sau cu autoservire directă de către consumator, fiind necesare următoarele: vânzare asistată (preparate carne, brânză, preparate culinare gătite, brutărie şi patiserie), spălarea frecventă a mâinilor lucrătorilor, utilizarea de mănuşi, curăţarea şi igienizarea tejghelelor, vitrinelor, tacâmurilor şi a tuturor suprafeţelor cu care intră în contact produsul alimentar", arată directorul general al ANPC.

La standurile de autoservire (produse panificate şi patiserie), produsele de panificaţie şi patiserie vrac expuse în magazine trebuie să fie plasate în vitrine din plexiglas, fiind puse la dispoziţie pungi şi cleşti, iar în cazul în care acestea se vând în standuri deschise cu autoservire trebuie să fie plasate spre vânzare în ambalaje din plastic, celofan sau hârtie. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.