Pe acest fond, realizatorii raportului atrag atenţia asupra faptului că două lacune majore din Regulamentul Uniunii Europene (UE) privind metanul ar permite minelor de cărbune să producă 2,2 milioane de tone de emisii de metan suplimentare până în anul 2050, echivalentul emisiilor anuale de CO2 combinate ale Belgiei şi Cehiei.

Conform documentului, în prezent, Polonia este principalul responsabil la nivel european îi sunt atribuite două treimi din totalul emisiilor de metan din minele de cărbune din UE, în 2020. În acest sens, 12 dintre minele subterane de huilă din ţară sunt responsabile pentru majoritatea acestor emisii de metan (87%), iar şapte dintre aceste mine produc cărbune termic şi ar putea fi închise cu prioritate şi înlocuite cu alte rezerve cu conţinut redus de metan, potrivit analizei realizate de Ember.

Raportat la momentul actual, România este al doilea cel mai mare emiţător de metan din UE, fiind responsabilă pentru 85% din metanul emis de minele de cărbune abandonate din UE. Astfel, cantitatea emisiilor de metan de la minele abandonate depăşeşte cantitatea de dioxid de carbon echivalenta produsă de industria energetică într-un an, dacă se ia în considerare potenţialul de încălzire al metanului pe 20 de ani (X80 CO2e), notează sursa citată.

"Regulamentul UE urmăreşte să limiteze cantitatea de emisii fugitive de metan pe care minele de cărbune au voie să le elibereze, în loc să le capteze şi să le neutralizeze sau să îl utilizeze. La sfârşitul acestei luni, comisiile Parlamentului European vor vota ultimele amendamente. Un amendament recent măreşte pragul de ventilare pentru minele de huilă de la 0,5 la 5 tone de metan pe kilotonă de cărbune până în 2031, după care pragul va fi redus la 3 tone. În plus, regulamentul privind metanul nu aplică un prag de ventilare pentru cărbunele cocsificabil utilizat în producţia de oţel", se menţionează în analiza de specialitate.

Cercetarea realizată de Ember arată că ultimele revizuiri ale Regulamentului UE vor reduce emisiile de metan din minele de cărbune cu doar 47%, cu mult sub obiectivul declarat de reducere cu 58% a emisiilor de metan. "Aceasta înseamnă 2,2 milioane de tone de metan în plus până în 2050, echivalentul a 180 de milioane de tone de CO2 suplimentare, mai mult decât emisiile anuale de CO2 ale Belgiei şi Cehiei la un loc", arată calculele experţilor.

În cazul României, experţii apreciază că dacă s-ar capta şi utiliza doar jumătate dintre aceste emisii, s-ar putea genera 75 de milioane de euro de energie electrică, precum şi suficientă căldură reziduală pentru a încălzi aproape 19.000 de paturi de spital/an.

"Regulamentul privind reducerea emisiilor de metan din sectorul energetic este una dintre cele mai eficiente căi atât din punct de vedere al costurilor, cât şi din punct de vedere tehnic pentru reducerea emisiilor unui gaz cu efect de seră atât de puternic ca metanul. Efectiv nu avem nicio scuză. Dacă eşuăm în a reduce emisiile care ne sunt la îndemână, riscăm să deraiem procesul către atingerea neutralităţii climatice în 2050. Asta înseamnă că ne îndreptăm către o lume în care impactul schimbărilor climatice va fi devastator, o lume pe care o putem deja întrezări în seceta istorică care a lovit Europa în 2022", a declarat Mihai Stoica, directorul executiv al Asociaţiei 2Celsius.

Raportul citat relevă faptul că minele de cărbune reprezintă cea mai mare sursă de metan din UE în sectorul energetic. În acest context, minele subterane (de huilă) emit de şase ori mai mult metan decât minele (de lignit) de suprafaţă, iar în 2020 au fost responsabile pentru 59% din emisiile de metan provenite din minele de cărbune din UE.

"Închiderea corespunzătoare a minelor de cărbune este o acţiune pe care România trebuie să şi-o asume în mod responsabil, pentru evitarea accidentelor şi prevenirea poluării. De exemplu, minele Lonea şi Lupeni din Valea Jiului sunt în proces de închidere încă din 2018 şi au beneficiat de ajutoare de stat pentru punerea în siguranţă. Acestea nu sunt însă închise nici în ziua de azi, termenul limită fiind prelungit prin mai multe hotărâri de guvern. Ultima dată înaintată este 2026 conform legii decarbonizării. Aceasta împreună cu regulamentul privind metanul oferă o oportunitate României să ecologizeze minele într-un mod profitabil", este de părere Alexandra Doroftei, coordonator campanii Bankwatch România.

Ca recomandări, analiza Ember evidenţiază ca pragurile de aerisire a minelor de huilă să nu depăşească 3 tone de metan pe kilotona de cărbune extrasă începând cu 2027, apoi să fie reduse la o tonă de metan pe kilotonă de cărbune extrasă până în 2030. De asemenea, pentru minele de cărbune cocsificabil, realizatorii raportului recomandă ca Regulamentul să aplice un prag de ventilaţie de maximum 5 tone de metan pe kilotonă de cărbune începând cu 2027. "Un astfel de scenariu ar plasa UE pe drumul cel bun pentru a-şi atinge obiectivul de reducere a emisiilor cu 58%", subliniază specialiştii.

Ember este un think tank independent, non-profit, care se ocupă de climă şi energie şi care produce cercetări de ultimă oră şi propuneri de politici de mare impact, viabile din punct de vedere politic, care au ca scop accelerarea procesului de tranziţie globală de la cărbune la energie electrică curată.

Bankwatch România este o asociaţie înfiinţată în 2012, al cărei scop este de a preveni impactul negativ de mediu şi social al proiectelor publice şi private şi de a promova alternative durabile şi participarea publicului la luarea deciziilor. Domeniul principal de activitate al asociaţiei este reducerea poluării în sectorul energetic, cu accent pe reducerea utilizării combustibililor fosili.

2Celsius este o organzaţie non-guvernamentală cu profil de mediu, înfiinţată în anul 2010. În prezent, asociaţia este membră a celor mai mari reţele europene de mediu, printre care Transport&Environment, European Environmental Bureau şi CAN Europe. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.