Publicitate
Pentru economia europeană, deja în pragul unei recesiuni ușoare în încercarea de a se desprinde de inflația ridicată, perturbarea prelungită ar constitui un nou pericol pentru perspectivele sale și ar putea sabota planurile băncilor centrale de a începe să reducă ratele dobânzilor în acest an. Iată câteva factori pe care factorii de decizie îi iau în considerare în timp ce evaluează situația și implicațiile sale.
CARE A FOST IMPACTUL ASUPRA ECONOMIEI EUROPENE PÂNĂ ACUM?
În termeni macroeconomici, impactul a fost redus până la neglijabil. În timp ce Ministerul Economiei din Germania a subliniat că monitorizează situația, a declarat că singurul impact sesizabil asupra producției până acum a fost câteva cazuri de întârzieri în livrări.
Șeful Băncii Angliei, Andrew Bailey, a fost de acord, spunând în fața unei audieri parlamentare că "nu a avut efectul pe care mă temeam că l-ar putea avea", recunoscând totuși că incertitudinile rămân reale.
Nu s-a observat încă niciun impact al atacurilor în indicatorii economici principali ai Europei - inclusiv cifrele de inflație din decembrie, care au crescut ușor în regiune datorită unor efecte statistice în mare parte așteptate, unor evenimente izolate și unei presiuni asupra prețurilor serviciilor.
DAR DE CE NU SE REFLECTĂ ÎNCĂ ÎN ECONOMIE?
Motivul principal este probabil că economia globală în ansamblu încă performează sub potențial, ceea ce înseamnă că există destul spațiu în sistem.
Luați prețurile petrolului, cel mai evident canal prin care problemele din Orientul Mijlociu ar putea afecta economiile din Europa și dincolo.
Ele nu au crescut încă pentru că, așa cum a declarat directorul executiv al Agenției Internaționale a Energiei, Fatih Birol, săptămâna aceasta pentru Reuters, ofertele sunt solide și creșterea cererii încetinește.
"Nu mă aștept la o schimbare majoră în prețul petrolului pentru că avem o cantitate destul de mare de petrol care intră pe piață", a spus el.
Gigantul german de logistică DHL a declarat că încă mai are capacitate disponibilă de transport aerian - nu o opțiune pentru toată lumea - pentru că economia globală "nu se dezvoltă cu adevărat încă".
Această imagine economică temperată face și mai dificilă pentru companii să transfere consumatorilor eventuale creșteri de costuri pe care le întâmpină, de exemplu, prin a trebui să-și reorienteze traseul în jurul Africii. Mulți dintre ei și-au reconstruit marjele în ultimul an și acceptă că ar putea pur și simplu să absoarbă această problemă.
"Prognoza noastră cea mai bună în acest moment este că suntem capabili să absorbim costul incremental pe care îl estimăm că va apărea și totuși să obținem îmbunătățiri ale marjei brute", a declarat pentru Reuters președintele executiv al Pepco Group, proprietarul Poundland, Andy Bond.
Retailerul de mobilă IKEA a spus chiar că va menține reducerile de preț planificate și are stocuri pentru a absorbi orice șocuri în lanțul de aprovizionare. Atâta timp cât acest lucru rămâne valabil pentru suficiente companii, perturbarea nu va afecta inflația prețurilor de consum.
DECI, POT FACTORII DE DECIZIE EUROPEANI SĂ TREACĂ CU VEDERE ACEASTA SITUAȚIE?
Nu - pentru că, cu cât perturbarea durează mai mult, cu atât este mai probabil să aibă un impact asupra imaginii economice generale, chiar dacă gradual.
Folosind o estimare a FMI privind impactul creșterilor costurilor de transport, Oxford Economics a estimat într-o notă din 4 ianuarie că creșterile în prețurile de transport ale containerelor ar adăuga 0,6 puncte procentuale la inflație într-un an. BCE se așteaptă ca inflația zonei euro să scadă de la 5,4% în 2023 la 2,7% în acest an.
"În timp ce acest lucru sugerează că o închidere susținută a Mării Roșii nu ar împiedica inflația să scadă, ar încetini viteza cu care revine la normal", a concluzionat Oxford Economics.
Atacurile Houthi și problemele mai largi din Orientul Mijlociu reprezintă unul dintre "riscurile geopolitice" menționate în minutele discuțiilor politicii monetare ale bancherilor. Temerea este de escaladare pot influența deciziile viitoare.
În cele din urmă - și s-ar putea să mai fie ceva timp până când acest lucru se va întâmpla - există posibilitatea ca situația să încurajeze companiile să avanseze planurile elaborate după ce pandemia de COVID-19 a perturbat comerțul pentru rute alternative, mai previzibile.
Acest lucru ar putea implica căi de comerț mai lungi, dar mai sigure și "near-shoring" sau "re-shoring" pentru a aduce producția mai aproape de piețele cheie. Dar oricare ar fi opțiunile explorate, probabilitatea este că toate au ceva în comun - costuri mai mari.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.