După cel mai puternic prim semestru înregistrat de moneda americană în ultimul deceniu, investitorii care au vrut să se protejeze de scăderile de pe pieţele bursiere au mizat pe rezistenţa economiei americane şi astfel au alimentat o ascensiune rapidă a dolarului. Indicele WSJ Dollar Index, care măsoară dolarul în raport cu un coş format din 16 monede, a atins săptămâna trecută cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani. Moneda euro a coborât sub paritate în raport cu dolarul pentru prima dată după 2002 iar yenul japonez a coborât la minime fără precedent de la finalul secolului 20.

Un dolar puternic este o sabie cu două tăişuri pentru consumatorii şi companiile americane deoarece creştere puterea de cumpărare internă dar afectează veniturile companiilor multinaţionale. Grupul Microsoft Corp. şi-a redus estimările de venituri în luna iunie, după ce în aprilie anunţa că dolarul puternic i-a amputat veniturile cu aproximativ 300 de milioane de dolari în primele trei luni ale anului.

Aprecierea dolarului a afectat şi materiile prime, de la petrol şi până la cupru, care sunt cotate în dolari, lovind economiile emergente, ale căror datorii denominate în dolari au devenit de asemenea mai greu de rambursat pe fondul întăririi monedei americane.

Săptămâna aceasta investitorii vor urmări cu atenţie rezultatele pentru trimestrul al doilea publicate de o serie de companii precum Goldman Sachs,Tesla şi Alcoa.

"Cu siguranţă, dolarul va fi un obstacol important în calea câştigurilor", spune Adam Crisafulli, fondatorul firmei de analiză a pieţei Vital Knowledge.

Tot în zilele următoare managerii de fonduri vor urmări cu atenţie reuniunea de politică monetar de la Banca Centrală Europeană pentru indicii cu privire la direcţia în care se va îndrepta moneda euro. Analiştii mizează deja pe faptul că BCE va majora dobânda de referinţă pentru prima dată după 2011.

Fondurile speculative mizează împotriva euro, care s-a depreciat cu aproape 15% în raport cu dolarul pe parcursul ultimelor 12 luni, din motive precum războiul din Ucraina şi problemele asociate cu energia şi inflaţia. În paralel, yenul japonez şi-a continuat declinul, scăzând cu aproape 20% în raport cu dolarul în ultimul an. Banca Japoniei a promis că va continua politica sa de dobânzi reduse, în pofida semnelor de inflaţie.

În aceste condiţii, analiştii de pe Wall Street se aşteaptă ca tendinţa de apreciere a dolarului să continue atât timp ce temerile privind o recesiune globală se înmulţesc. Săptămâna trecută analiştii de la Morgan Stanley şi-au modificat prognozele cu privire la cursul euro-dolar şi acum se aşteaptă ca un euro să se tranzacţioneze pentru 97 de cenţi la finele lunii septembrie.

Michael Feroli, economist şef la JPMorgan spune că minutele de la reuniunea de politică monetară din luna iunie a Rezervei Federale americane susţin ideea că dolarul mai are loc de creştere. La începutul anului investitorii nu erau siguri că Fed va majora agresiv costul creditului, dacă asta va însemna că va fi afectată economia americană. Minutele de la ultime reuniune de politică monetară sugerează că Banca centrală a SUA va face tot ce este nevoie pentru a combate inflaţia. "Cea mai importantă schimbare de ton a fost acceptarea faptului că ar putea fi nevoie să fie sacrificată creşterea economică pentru a reface stabilitatea preţurilor însă acesta este un cost pe care oficialii Fed sunt dispuşi să îl plătească", a subliniat Michael Feroli. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.