O analiză semnată de academicianul Aurel Iancu, de Daniel Dăianu (Președinte, Consiliul Fiscal), de Ella Kallai (Ph.D, Sorbonne-Pantheon și SUNY/New York.), de Valentin Lazea (Economist Șef, BNR) și de Laurian Lungu (Ph.D, Cardiff Business School) privește modul în care România poate avea redresare economică și consolidare bugetară, în contextul pandemiei și crizei economice.

„Marea provocare este cum să avem redresare, creștere economică cu consolidare fiscală/bugetară în anii ce vin.

România a început lupta contra virusului corona cu deficite bugetar și extern (de cont curent) de peste 4% din PIB, între cele mai înalte din UE. Aceste deficite au limitat marja de acțiune a Guvernului.

În timp ce creșterile mari de deficit bugetar ale altor state din UE sunt cauzate de efecte ale pandemiei, aproape jumătate din deficitul probabil din acest an la noi este componentă să structurală, care nu ține cont de poziția ciclică a economiei. Cu cât cresc mai mult cheltuieli rigide (salarii, pensii, cheltuieli cu dobânzi) în buget, cu atât mai limitat devine spațiul de a sprijini economia, de a limită efecte sociale negative.,

România va avea în 2020 un deficit bugetar în jur de 9% din PIB, care include creșterea cu 14% a punctului de pensie. Țări cu care ne comparăm adesea (Ungaria, Polonia, Cehia) vor avea deficite bugetare probabil de aceeași mărime. Dar este o diferență esențială între a avea deficite bugetare de 8-9% din PIB preponderent că urmare a majorării unor cheltuieli permanente, cum este situația României și situația de la vecini.

Bugete publice mai robuste devin o problemă generală în UE în raport cu provocările imense viitoare, inclusiv consecințe ale aplicării noilor tehnologii (ce vor elibera masiv forță de muncă) și tranziţiei energetice, că expresie a politicilor statelor în faţa schimbărilor de climă şi de mediu. . Raportul privind Starea Uniunii, al președintelui Comisiei Europene, este elocvent în acest sens. Analize ale BCE și ale altor bănci centrale fac referiri sistematice la aceleași provocări.

Este vital să fie evitată o creștere a punctului de pensie cu 40% în acest moment, pentru că economia nu o poate susține. Dacă nu va fi evitată, consolidarea fiscală graduală, care să protejeze redresarea economică, ar deveni una forțată, dezordonată, dureroasă, cu creșteri imediate de impozite și tăieri de cheltuieli. Economia și-ar întrerupe relansarea și ar reintră în recesiune în 2021. Pe termen mediu însă, o creștere a pensiilor, îndeosebi cu accent pe cele mici, este necesară, concomitent cu eliminarea distorsiunilor sistemului de pensii.

În 2021 trebuie să continuăm lupta cu pandemia și să protejăm redresarea. Cum să realizăm aceste deziderate cu limitarea dezechilibrelor este marea provocare a politicii economice. Deși regulile fiscale sunt suspendate în UE în 2020 și 2021, este foarte puțin probabil ca piețele să accepte deficite bugetare mari cauzate în principal de cheltuieli permanente, preponderent recurente, ani în șir și așteaptă anunțarea unui program credibil de consolidare fiscală/bugetară graduală încă din 2021

Redresarea economică în anii ce vin poate fi conciliata cu o corecție macroeconomică, a deficitului bugetar. Corecția deficitelor nu se poate face esențialmente prin deprecierea cursului de schimb; este necesară o ajustare a deficitului bugetar.

O corecție intempestivă ar submina relansarea economică. Corecția ordonată reclamă un program pe câțiva ani, care să ducă deficitul bugetar sub 3% din PIB în 2024.

Sistemele de pensii și vârsta de pensionare, afectate de pandemie

Programul de corecție trebuie să fie agreat cu CE, România fiind în procedura de deficit excesiv.

Pasul de corecție macroeconomică depinde de mersul economiei, de restrângerea cheltuielilor bugetare și de creșterea veniturilor bugetare.

Se pot gândi combinații între ajustările de cheltuieli și metode de creștere a veniturilor fiscale/bugetare. Utilizarea masivă de fonduri europene ar ajută într-o manieră hotărâtoare pasul anual al corecției fiscale.

Oricum, regimul fiscal trebuie să fie echitabil și aplicat corect. Iar cheltuirea banilor publici trebuie să fie transparență, responsabilă și eficientă astfel încât să inducă conformarea la plata a contribuabililor.

În 2021 deficitul bugetar ar putea fi adus la o valoare în jur de 7% din PIB concomitent cu continuarea unor măsuri de combatere a crizei sanitare și de sprijinire a economiei. O mare parte din aceste măsuri poate fi finanțată cu resurse europene.

Se pot raționaliza cheltuieli acolo unde risipă este mare; creșteri de venituri finanțate de bugetul public trebuie să fie limitate în anii ce vin.

Trebuie avută în vedere problematica socială pe fondul robotizării, eliberării de forță de muncă; această implică existența de resurse în bugetele publice pentru sprijinirea economiei. Dar, deși nu este realistă disponibilizarea unui număr mare de persoane din sectorul public într-o perspectiva imediată, cheltuielile bugetare cu aparatul de stat trebuie să fie restrânse.

Veniturile fiscale la noi sunt mult inferioare în raport cu ce este necesar și se poate obține. Plajă acestor venituri în noile state intrate în UE în 2004 și 2007 este 30-38% din PIB, în timp ce în România nivelul este sub 27%. Polonia și Bulgaria arată că reforma mecanismelor de colectare, informatizarea pot aduce la bugetul public puncte procentuale din PIB.

Efortul creșterii gradului de colectare a veniturilor concomitent cu creșterea eficienței cheltuirii banului public reclamă, între altele, mai multă transparență, lupta contra evaziunii fiscale și a practicilor neloiale de optimizare fiscală (ex: impozitarea să să se facă unde se realizează business-ul, nu unde este înregistrat), restructurarea și informatizarea ANAF, reexaminarea scutirilor și tratamentelor fiscale preferențiale care au erodat baza de impozitare.

Fondurile europene au un rol cheie pentru a facilita corecția bugetului. Nu numai că susțin cererea agregată prin cheltuieli guvernamentale de câteva procente din PIB anual (net de contribuția la bugetul UE), dar și producția internă; ar avea funcție anti-ciclică esențială. Banii europeni ar ajută și finanțarea balanței de plăți. Fonduri europene importante ar susține puternic activitatea firmelor private direct și indirect.

Este vital că absorbția de fonduri europene să fie cât mai mare în anii 2021-2024, când se impune consolidarea fiscală. De notat că resursele din Facilitatea europeană de redresare și reziliența ar trebui folosite cu precădere în intervalul 2021-2023. Este imperativ că Planul național de redresare și reziliența, ce trebuie trimis la Bruxelles până în aprilie 2021, să fie ambițios, realist și profesionist întocmit astfel încât să respecte cerințele CE Consolidarea fiscală ne-ar apropia de intrarea în Mecanismul Cursurilor de Schimb 2 și Uniunea Bancară, de aderarea la zona auro, în momentul în care economia va fi pregătită pentru așa ceva.

Într-o perspectivă mai lungă, venituri bugetare superioare sunt necesare pentru a face față la alte crize, pentru a face economia mai robustă. Un buget public robust devine o prioritate pentru securitatea națională având în vedere provocările viitoare. Să avem în vedere cât de puțin se cheltuie în România pentru educație și sănătate publică, pentru infrastructură critică. Cheltuielile pentru educație și sănătatea publică sunt în fapt, în parte, investiții în capital uman.

România nu trebuie să capete dependență structurală de fonduri europene pentru a trece prin perioade foarte dificile.

Economia viitorului va fi diferită față de cea de înainte de pandemie și trebuie să fim pregătiți pentru schimbările ce deja se produc, accelerate fiind de criză sanitară, de noi tehnologii și de politicile statelor în abordarea schimbărilor climatice”, încheie analiza.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.