Executivul a luat mai multe măsuri fiscal-bugetare, pentru a ajuta mediu economic, însă și cu repercursiuni asupra bugetului, spun specialiști. Ca să poată menține deficitul, statul s-a împrumutat. În anul 2018, Guvernul a luat mai multe măsuri fiscal-bugetare, iar de la 1 ianuraie 2019 numărul taxelor, tarifelor si comisioanelor (cu aplicare generala) în România nu va fi mai mare de 50. Astfel, pentru populație vor exista cel mult 10 taxe, generale, dintre care CASS, CAS, impozitul pe venit, impozitul pe teren, impozitul pe bunuri imobile, impozitul pe mașină, etc. Toate celelalte taxe, tarife si comisioane vor fi eliminate sau comasate.

Pentru agentii economici numărul taxelor fiscale și nefiscale (cu aplicare generală), va fi de maxim 40. Una dintre taxele indirecte este TVA-ul. Trebuie știut că în Uniunea Europeană este permisă folosirea a trei cote de TVA. În afara cotei generale
mai sunt permise alte două cote mai mici, scrie în Planul de Guvernare 2018-2020.

Trebuie știut și că state foarte dezvoltate din afara UE mizează foarte mult pe încurajarea economiilor lor prin aplicarea unor cote foarte mici de TVA: Elveția - 8%, Japonia - 5%, SUA - 0%. În UE cota generală de TVA nu poate
fi mai mică de 15%

Măsuri luate în 2018 și repercursiunile lor

În anul 2018 Guvernul a aprobat o serie de măsuri benefice pentru economie, care au avut drept scop să creasca consumul si  să susțină creșterea economică, fără să se gândească la bugetul de stat. Cele mai importante măsuri, în opinia expertului contabil Robert Croitoru, sunt:

-  Majorarea numărului microîntreprinderilor care să beneficieze de impozit de 1% pe veniturile realizate, prin creşterea plafonului de încadrare ca microîntreprindere de la 500.000 de euro la 1 milion de euro. În prezent, IMM-urile care realizează cifra de afaceri între 500.000 de euro şi 1 milion de euro plătesc impozit de 16% pe profit la bugetul de stat.

- Reducerea cotei de impozit pe venit de la 16% la 10%.

-  Salariul minim brut pe ţară va creşte de la 1.450 de lei la 1.900 de lei, începând cu 1 ianuarie 2018.

- Reducerea cotei totale a contribuţiilor sociale obligatorii, per total cu 2 puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25%.

 - Reducerea numărului contribuţiilor sociale de la 6 la 3 la bugetul de stat.

 - Transferul contributiilor de la angajator la angajat a afectat o serie de salarii in mediul privat unde au existat salarii care au rams la nivelul celor din 2017, iar angajati au castigat un salariu net mai mic decat cel din decebrie 2017. (effect negative).

- Transpunerea în legislaţia naţională  prevederile Directivei 2016/1164/UE, pentru combaterea externalizării profiturilor companiilor multinaţionale, prin: limitarea deductibilităţii dobânzilor; introducerea impozitării la ieşire - previne erodarea bazei impozabile în cazul unui transfer de active în afara României; consolidarea regulii antiabuz, ce va permite autorităţilor române să refuze contribuabililor beneficiile fiscale obţinute din aranjamente abuzive;

 -Introducerea normelor privind societăţile străine controlate (SSC) ce au ca scop împiedicarea evitării plaţii impozitelor prin devierea veniturilor către filiale din paradisuri fiscale.

Întrebat ce efecte au măsurile asupra bugetului de stat și în economie: Creșterea plafonului până la care o firmă poate plăti impozit pe veniturile microîntreprinderilor, reorganizarea contribuțiilor sociale, impozit pe venitul persoanelor fizice de 10%, majorarea salariului minim și sistemul plății defalcate a TVA, Robert Croitoru este de părere că Guvernul a încercat să susțină creșterea economică și să mărească consumul, însă au exista și victime colaterale.

"Creșterea salariului minim a afectat societățiile mici cu 1 – 3 angajați care aveau o marje mică de profit și care nu au putut susșine aceste modificări salariale și care au dispărut din piață. Ce mai proastă măsură pe care a luat-o Guvernul este tăierea investițiilor. Măririle de salarii au avut  un impact asupra investitiilor în sănătate, în educație, investiții în infrastructură și în alte domenii unde avem nevoie de investiții. Avem nevoie de investiții pentru a crea locuri de muncă durabile, care au fot primele tăiate din agenda Guvernului, pentru a susține măsurile luate", a explicat expertul contabil și analist.

România, mediu ostil pentru business

 Cu toate acestea, deși intențiile par bune, realizarea lasă mult de dorit. Astfel, deși nivelul taxelor și impozitelor din România este din ce în ce mai mic, mediul economic nu este unul prielnic businessului.

„Dintre măsurile relativ bune putem aprecia reducerea fiscalității în zona întreprinderilor mici și a fiscalității în zona persoanelor fizice ce realizează venituri, măsură însă dublate de birocrații excesive și de instabilitate normativă accentuată, de exemplu au fost publicate aproximativ 100 de acte normative în domeniul financiar contabil și fiscal. Practic, o taxare mai redusă este dublată de un efort foarte mare al operatorilor economici pentru a se conforma. Dintre măsurile de combatere a evaziunii fiscale observăm obligația operatorilor de a se dota cu case de marcat fiscale cu memorie electronică, obligația ca toate firmele ce au o cifră de afaceri mai mare de 50.000 de euro de a se dota cu POS și transpunerea directivei privind impozitarea profitului în statul în care se realizează acesta”, a spus consultantul financiar Adrian Bența.

 Consultantul a analizat pe scurt modificările legislației fiscale din acest an, și, la o primă vedere, cele mai multe par a avea efecte pozitive:

„1. Majorarea plafonului cifrei de faceri la 1.000.000 euro anual, de la care o societate este microîntreprindere și plătește impozit pe venit în procent de 1% dacă înregistrează salariați, respectiv 3% daca nu au salariați este o măsură bună pentru societățile mici si mijlocii, societăți ce plătesc cele mai multe taxe în România și desigur sunt principalii angajatori. Cu cât sunt mai multe aceste microîntreprinderi, cu atât este mai benefic pentru economie.

2. Din punctul de vedere al transferurilor asigurărilor sociale de la angajator la angajat efectul a fost unul de haos generalizat, iar în anul 2018 au fost necesare mai multe acte normative – ordonanțe de urgență să corecteze efectele nedorite introduse de celebra ordonanță 79/2017 ce a reglementat transferul. De fapt, a fost o măsură care să anuleze o creștere de 25% a salariului promisă electoral prin creșterea taxării cu 21%. Reducerea deficitului la pensii nu este ca efect direct al acestui transfer, ci datorită faptului că s-a majorat salariul minim pe economie, au crescut numărul de locuri de muncă din economie și s-a suprataxat contractele de muncă part-time cu taxe pentru salariul minim pe economie.

3. Din punctul de vedere al Split TVA acesta numai reprezintă o disoluție fiscală și în cel  mai bun caz reprezintă o sperietoare pentru cei răi platnici la TVA. Sistemul este aplicat doar de cei aflați în insolvență sau cei ce nu plătesc TVA având o scadență întârziată de 60 zile. Probabil încasările la buget de pe urma acestui sistem sunt nesemnificative față de cât s-ar fi încasat daca nu s-ar fi aplicat sistemul.

4. Reducerea impozitului pe venit al persoanei fizice la 10% nu a avut un efect concret asupra venitului net în mână. Foarte mulți salariați au tremurat ca să obțină același salariu ca la sfârșitul anului trecut. Nici la nivelul activităților independente nu putem spune că este o bucurie generalizată, întrucât reducerea de la 16% la 10% a impozitului a fost dublată de creșterea contribuției la sănătate de la 5,5% la 10% combinată cu o creștere la contribuția de pensii de la 10,5% la 25%, persoana fizică având dreptul să își aleagă baza de calcul. Poate într-adevăr să fie considerat un câștig pentru persoana fizică că plătește o singură contribuție la sănătate pentru toate veniturile extrasalariale și nu pe mai multe surse de venit ca în perioada anterioară.”

Investițiile, o materie la care rămânem tot timpul corigenți

Există însă și niște semnale de alarmă. Astfel, creșterea mare a alocărilor pentru cheltuielile de personal și pentru asistență socială reprezintă o mare greșeală a guvernului. O altă greșeală este și lipsa de atenție acordată investițiilor

“Este foarte adevărat că procentul investițiilor din PIB este 11%, un procent mai mare decât anul trecut, dar aici sunt surprinse si sumele destinate înzestrării armatei, investiții care nu se revăd într-o infrastructură atât de necesară economiei”, spune Adrian Bența.

 Un semnal de alarmă cu privire la nivelul investițiilor a tras și Romanian Business Leaders, una dintre cele mai active asociații ale antreprenorilor de la noi. “Lipsa de investiții ne-a adus într-o situație paradoxală, în care creșterea consumului maschează o realitate economică alarmantă. Investițiile modeste ca pondere în PIB reprezintă un barometru pentru viitorul nivel de trai al cetățenilor. Ne așteptăm ca lipsa investițiilor de acum să fie resimțită abia peste doi ani. Toți contribuabilii români, nu doar antreprenorii, vor plăti pe termen mediu factura cheltuielilor de personal și a asistenței sociale din prezent”, susține Dragoș Roșca, președintele Romanian Business Leaders. Organizația arată că 2018 ar fi trebuit să fie anul investițiilor publice, dar realitatea statistică și lipsa proiectelor de investiții din economia reală arată de fapt că ultimii doi ani de guvernare sunt ratați din perspectiva investițiilor publice, care se situează la 3% din PIB, adică cel mai scăzut nivel din istoria țării. În plus, ultima rectificare bugetară din septembrie 2018 a tăiat 41,5 milioane de euro din alocările pentru infrastructura de transport.

Cum va acoperi Guvernul deficitul creat de aceste măsuri populiste

Imprumuturi externe , o posibila inghetare a salaiilor pantru angajatii care lucreaza in sectorul de stat, taierea de investitii. O măsură luată de Executiv care a avut efect de bumerang a fost reducerea impozitului pe venit de la 16 la 10 la sută a afectat puternic bugetele primăriilor. Este vorba de sute de milioane de euro în cazul celor peste 40 de primării care fac parte din Asociaţia Municipiilor din România.

Astfel că, în anul 2018, Comisia de autorizare a împrumuturilor locale a avizat favorabil contractarea a 9 finanţări rambursabile noi, în valoare totală de 234,3 milioane lei, din care:

• cinci finanţări rambursabile pentru realizarea investiţiilor publice de interes local, care intră sub incidenţa plafoanelor de contractare şi trageri, însumând 192,7 milioane lei;

• trei finanţări rambursabile pentru prefinanţare/cofinanţare proiecte care beneficiază de fonduri nerambursabile europene, exceptate de la plafoanele de contractare şi trageri,însumând 27,6 milioane lei;

•  o finanţare rambursabilă pentru refinanţare datorie publică locală, exceptate de la plafoanele de contractare şi trageri, în valoare de 14 milioane lei.

 Schimbarea structurii impozitării muncii prin creșterea ponderii CAS și reducerea impozitului pe venit, chiar dacă rămâne neutră pentru antreprenori și salariați va avea efecte dramatice asupra bugetelor locale. Concret, Scăderea încasărilor din cota defalcată pe impozitul pe venit va fi de aproximativ 40%, ceea ce va conduce la scăderea veniturilor totale ale administrației publice locale cu aproximativ 9,4%. Situația cea mai dramatică va fi la nivelul municipiilor unde scăderea va fi de peste 15% . În felul acesta vor fi afectate cel mai mult unitățile administrativ teritoriale cu cea mai dinamică economie locala – se poate observa că singura rațiune de a fi a „revoluției fiscale” este penalizarea celor mai performanți. Singurul rezultat real va fi creșterea dependentei administrațiilor locale de transferurile „condiționate” politic ale guvernului, mai ales în ceea ce privește investițiile prin faimosul program PNDL 2.

Deficit de 16,8 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului

Execuția bugetului general consolidat pe primele nouă luni ale anului 2018 s-a încheiat cu un deficit de 16,8 miliarde lei, respectiv 1,77% din PIB, potrivit Ministerului Finanțelor, potrivit documentelor oficiale consultate de DCBusiness. 

Alte efecte negative ale măsurilor fiscale populiste luate de Guvern se văd în ultimul document al Ministerului Finanțelor: S-au înregistrat scăderi ale încasărilor din impozitul pe salarii și venit cu 25,3% pe fondul reducerii, începând cu 1 ianuarie 2018, a cotei impozitului pe venit de la 16% la 10%, măsură care s-a reflectat în încasări începând cu luna februarie 2018. De asemenea, se înregistrează o diminuare cu 37,2% față de aceeași perioadă anului precedent la taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități ca urmare a aplicării OUG nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule.

Principalele măsuri avute în vedere la elaborarea bugetului pe anul 2018:

• Introducerea sistemul de plată defalcată a TVA-ului de la 1 ianuarie 2018, acesta va fi aplicat obligatoriu doar pentru firmele publice și private aflate în insolvență sau care înregistrează obligații fiscale restante reprezentând TVA, în timp ce celelalte companii pot alege să aplice sistemul opțional;

• Reducerea cotei de impozit pe venit de la 16% la 10 %;

• Majorarea nivelului accizei la țigarete începând cu data de 1 aprilie 2018 de la 439,94 lei/1.000 de țigarete la 448,74  lei/1.000 de țigarete;

• Reducerea cotei totale a contribuțiilor sociale obligatorii, per total cu 2 puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25%;

• Stabilirea în sarcina angajatorilor a contribuției asiguratorii pentru muncă în cotă de 2,25%  pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor;

• Transferul sarcinii fiscale a obligațiilor privind contribuțiile sociale obligatorii datorate de angajator la angajat, în cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor;

• Reducerea cotei de transfer către pilonul II de la 5,1% la 3,75% începând cu 1 ianuarie 2018;

• Implementarea Legii–cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice;

• Acordarea de vouchere de vacanță în cuantum de 1.450 lei pentru un salariat;

• Creșterea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, începând cu data de 1 ianuarie 2018, la 1.900 lei lunar;

• Majorarea indemnizației sociale pentru pensionari la 640 lei în perioada 1 iulie - 31 decembrie 2018;

• Majorarea, începând cu data de 1 iulie 2018, a valorii punctului de pensie la  1100 lei.

 Măsuri de limitare a cheltuielilor bugetare:

• compensare munca suplimentara numai cu timp liber corespunzător;

• neacordarea de tichete cadou, premii, a indemnizațiilor de hrană și a indemnizației de vacanță prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017;

• neacordarea de ajutoare sau plăți compensatorii la pensionare;

• menținerea anumitor categorii de drepturi de care beneficiază personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, care nu fac parte din solda lunară brută/salariul brut, la nivelul lunii decembrie 2017;

• în anul 2018, ordonatorii de credite ai instituțiilor și autorităților publice ale administrației centrale vor trebui să reducă cheltuielile cu bunurile și serviciile aferente întreținerii și funcționării instituției cu 10% comparativ cu plățile efectuate pe anul 2017 pentru aceste naturi de cheltuieli, cu anumite excepții;

• în anul 2018 ordonatorii de credite ai instituțiilor și autorităților publice ale administrației centrale nu vor achiziționa autoturisme și mobilier, cu anumite excepții;

• blocarea ocupării posturilor vacante din instituțiile publice ale administrației centrale.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.