În "lista ruşinii" sunt incluse firmele care nu şi-au achitat datoriile mai mari de 100.000 de lei către Fisc în ultimul trimestru al anului trecut, adică perioada octombrie-decembrie 2022. "Lista ruşinii" este reglementată de Ordinului Ministerului Finanţelor Publice nr. 558/2016 privind Procedura de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii.

Sunt publicate obligaţiile fiscale restante totale care depăşesc următoarele plafoane:

- 500.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil; 

- 250.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu; 

- 100.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori, inclusiv în cazul persoanelor fizice care înregistrează obligaţii fiscale restante şi din desfăşurarea de activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere;

ANAF va efectua modificări "în termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale datorate, organul fiscal central operează, din oficiu, modificările pentru fiecare debitor care şi-a achitat aceste obligaţii, în sensul eliminării din liste".

Pe ultimul loc în UE

Între timp, un studiu realizat și publicat de Comisia Europeană pe baza datelor pentru anul 2020 arată că România rămâne pe ultimul loc în UE la colectarea TVA, înregistrând din nou cel mai mare deficit de încasare a acestei taxe din suma totală ce ar trebui colectată, estimat la 35,5%, anunța, recent, Daniel Anghel, partener, liderul Tax&Legal PwC România.

"CE se aşteaptă ca pentru 2021 diferenţa să scadă până la 33% datorită măsurilor luate de administraţia fiscală românească, începând cu 2020, de a introduce diverse mijloace de raportare digitală, precum implementarea SAF-T şi conectarea caselor de marcat fiscale cu serverele ANAF", subliniază acesta.

Potrivit consultantului, un punct pozitiv important al raportului este că deficitul total de TVA în UE pentru 2020 a fost estimat în scădere cu circa 30 miliarde euro faţă de estimarea revizuită pentru 2019, coborând la 93 de miliarde de euro. Explicaţia este că în timpul recesiunii a crescut conformarea voluntară la plată parţial ca urmare a măsurilor de sprijin financiar ale guvernelor care au fost condiţionate de plata impozitelor.

Lupta împotriva fraudei

"Totuşi, este nevoie de mai multe eforturi pentru a îmbunătăţi colectarea TVA şi, din acest motiv, împreună cu raportul privind decalajul de TVA, Comisia Europeană a lansat o serie de propuneri pentru adaptarea sistemului de TVA la era digitală. Noul sistem introduce raportarea digitală în timp real în scopuri de TVA, bazată pe facturarea electronică care va oferi statelor membre informaţii valoroase de care au nevoie pentru a intensifica lupta împotriva fraudei. CE estimează că facturarea electronică va contribui la reducerea fraudei în materie de TVA cu până la 11 miliarde de euro pe an şi la scăderea costurilor administrative şi de conformitate pentru comercianţii din UE cu peste 4,1 miliarde de euro pe an în următorii zece ani. De asemenea, facturarea electronică asigură convergenţa sistemelor naţionale existente în întreaga UE şi deschide calea pentru statele membre care doresc să instituie sisteme naţionale de raportare digitală pentru comerţul intern în anii următori", a precizat Anghel.

Pornind de la modelul deja existent al "ghişeului unic de TVA" pentru companiile care fac achiziţii online, ar urma ca firmele care vând către consumatori dintr-un alt stat membru să se înregistreze o singură dată în scopuri de TVA pentru întreaga UE şi să îşi îndeplinească obligaţiile în materie de TVA prin intermediul unui singur portal online, într-o singură limbă.

Fișierul standard de control fiscal 

Reprezentantul PwC aminteşte, în context, că fişierul standard de control fiscal (SAF-T) a devenit obligatoriu în România pentru marii contribuabili în 2022 şi va fi aplicat etapizat şi pentru celelalte categorii de contribuabili până în 2024. De asemenea, au fost conectate la serverele ANAF casele de marcat electronice fiscale, putând fi urmărite tranzacţiile în timp real. Tot în acest an, a devenit obligatorie Ro e-Factura pentru operatorii economici în relaţia cu autorităţi contractate de stat, B2G (business to government), precum şi în contractele încheiate în relaţia B2B (business to business), în măsura în care acestea au ca obiect produse cu risc fiscal ridicat. Pentru celelalte contracte de tipul B2B, utilizarea este în prezent opţională. Potrivit Ministerului de Finanţe, în urma discuţiilor cu Comisia Europeană, este aşteptat ca Ro e-Factura să devină obligatoriu pentru toate tranzacţiile în relaţia dintre companii, business to business (B2B), începând din ianuarie 2024, a arătat Daniel Anghel.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.