"Noi spunem: haideţi să lăsăm alocaţiile la nivelul la care au fost stabilite înainte de aprobarea ultimei legi, care a fost prorogată, asta cu dublarea alocaţiilor, şi haideţi să introducem un mecanism ţintit direct către copiii săraci", a spus Costin.

Potrivit acestuia, 54% dintre gospodăriile formate din doi adulţi şi cel puţin trei copii sunt în sărăcie, 41,6% dintre familiile monoparentale, cu un copil în îngrijire, iar procentul creşte pe măsură ce numărul de copii este mai mare, şi 26,6% dintre familiile formate din doi adulţi şi doi copii.

Plaje de venituri

Dumitru Costin a explicat că, în urma analizelor şi a modelelor de calcul făcute de BNS, au fost stabilite trei plaje de venituri: venituri per familie până la 1.575 lei pe lună, de la 1.575 la 3.000 lei şi de la 3.000 la 4.500. De asemenea, va mai fi introdusă o variabilă în ecuaţie, şi anume diferenţierea valorii tipului de ajutor material şi în funcţie de copiii cu handicap, care necesită alocări financiare mai mari.

Citește și Florin Cîțu: Nu aveam cum să fac cheltuieli suplimentare

"Plecând de la acest model, am solicitat în urmă cu 10 zile Ministerului Muncii, să ne pună la dispoziţie o structură statistică pe familii sărace, pe familii cu copii etc, astfel încât în ţintarul acesta pe care l-am pregătit, să dimensionăm valoarea ajutorului financiar per copil şi per familie. În funcţie de datele şi informaţiile pe care sper să le primesc de la Ministerul Muncii o să putem să venim şi cu propuneri de valori.(...) Veniturile respective vrem să le alocăm suplimentar copiilor, pe lângă alocaţia universală, care se aplică la toţi copiii. Zicem: haideţi să folosim banii ţintit, orientat către copiii aflaţi în risc de sărăcie şi ceea ce propunem ca soluţie, în momentul în care identificăm valorile, este să nu se dea cash banii", a precizat liderul BNS.

Un control asupra cheltuielilor

Potrivit acestuia, sumele de bani astfel cuantificate, per copil şi per profil de familie, vor fi date pe nişte carduri cu cip de pe care nu se va putea scoate cash, dar se vor putea face plăţi pentru un pachet de nevoi, începând cu hrană, îmbrăcăminte, încălţăminte, rechizite, costuri de transport la şi de la şcoală, cărţi, acces în biblioteci, muzee sau anumite servicii de sănătate. Acest pachet va fi discutat cu asociaţiile de părinţi şi cu oricine este interesat, pentru a fi definit mult mai bine.

"Nu dau cash, pentru că vreau să fiscalizez tot şi să-mi întorc ulterior la buget venituri şi să determin şi un comportament corect al agenţilor economici care vor accepta aceste instrumente de plată şi vreau să am un control asupra modului în care se cheltuie banii. Dacă dau cash nu o să ştiu niciodată ce s-a întâmplat cu banii(...) Noi condiţionăm tot acest pachet financiar de participarea la actul educaţional, începând cu creşe, grădiniţe şi şcoli pentru că instituţiile de educare vor fi cele care vor putea să-mi dea primele informaţii legate de comportamentul părintelui. (...) Acesta poate să se ducă să spună că a cumpărat rechizite copiilor, a folosit cardul şi la colţ de stradă se opreşte şi le scoate la vânzare, ia o parte din bani înapoi, pentru că le vinde la jumătate de preţ, şi se duce să-şi ia ţigări, să bea o votcă (...) Dacă eu pot vedea că familia Ionescu, care a beneficiat pentru copiii săi de o sumă de bani, a cheltuit banii şi pot să văd dacă a cumpărat ghiozdane, şi de la şcoală primesc informaţii că Ioneştii mici au venit fără ghiozdane, atunci înseamnă că am o problemă în această familie şi pot să trimit AJPIS (Agenţia Judeţeană de Plăţi şi inspecţie Socială) să facă anchetă socială să vadă ce se întâmplă", a menţionat Dumitru Costin.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.