O acuzație gravă și o rețea tensionată

Pe 2 martie, Tulsi Gabbard, directoarea serviciilor americane de informații, a lansat un atac dur la adresa președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, acuzându-l că „caută un al treilea război mondial sau chiar unul nuclear”. Gabbard, cunoscută pentru opiniile sale pro-ruse și teoriile conspiraționiste, a devenit o sursă de îngrijorare nu doar în rândul agențiilor de spionaj americane, ci și în cel al aliaților Statelor Unite. Potrivit foștilor săi colaboratori, ea obișnuia să citească și să distribuie materiale publicate de RT, un cunoscut canal de propagandă al Kremlinului, notează The Economist.

Însă prezența controversatei Gabbard la conducerea comunității americane de informații nu este singura problemă. Președintele Donald Trump a oprit recent, timp de o săptămână, schimbul de informații cu Ucraina, încercând să forțeze concesii din partea acesteia. A amenințat inclusiv Canada cu anexarea și cu excluderea din acordul de partajare a informațiilor între cele cinci mari puteri de spionaj occidentale, cunoscut sub numele de Five Eyes.

Rețele solide, dar nu indestructibile

În prezent, schimbul de informații între America și aliații săi continuă, însă mulți se întreabă cât timp va mai funcționa acest sistem fără sincope. America colaborează strâns cu aliații săi printr-o rețea complexă de parteneriate. CIA-ul american, specializat în informații umane (HUMINT), are ofițeri de legătură în aproape toate serviciile partenere și cooperează pe operațiuni de spionaj și acțiuni sub acoperire.

În domeniul interceptărilor de comunicații (SIGINT), cooperarea este și mai profundă. Five Eyes, alianța formată după al Doilea Război Mondial între Statele Unite, Marea Britanie, Canada, Australia și Noua Zeelandă, este cel mai amplu acord de schimb de date de informații din istorie. În ciuda unor tensiuni politice, partenerii au continuat, de-a lungul decadelor, să colaboreze aproape fără întreruperi.

Un exemplu relevant: în anii ’70, CIA și serviciul german BND au co-deținut în secret o companie producătoare de echipamente de criptare, vânzând dispozitive trucate unor state care habar n-aveau că-și expun informațiile. Acesta este doar un exemplu al gradului de cooperare care a existat între serviciile de informații occidentale.

Tensiuni și amenințări care cresc pe zi ce trece

Însă climatul actual nu seamănă cu trecutul. Administrația Trump a adus incertitudine în parteneriatele tradiționale. În primul său mandat, Trump a divulgat secrete israeliene ministrului rus de externe, iar acum există temeri că va folosi informațiile ca pe o armă de șantaj geopolitic. Scenariile care îngrijorează sunt trei: fie SUA va întrerupe aceste relații, fie aliații vor începe să-și limiteze voluntar cooperarea, fie dezordinea și politizarea serviciilor americane vor provoca haos, afectând și colaborările externe.

Deocamdată, parteneriatele rezistă, mai ales între CIA și MI6. Legătura lor este atât de strânsă încât decid împreună cine e mai potrivit să spioneze un anumit obiectiv. Însă acest „mariaj” nu e lipsit de frustrări: când britanicii l-au recrutat pe KGB-istul Oleg Gordievski în anii ’80, CIA nu a aflat imediat despre această operațiune, spre marea lor enervare.

Five Eyes – în pragul unei crize?

Five Eyes nu este reglementată de un tratat scris; acordul funcționează pe bază de încredere și pe rețele securizate comune. În anii ’80, când Noua Zeelandă a interzis navele americane cu propulsie sau arme nucleare, țara a fost „aproape” dată afară din pact, dar nu pe deplin. În alte situații, cum a fost criza Suezului din 1956 sau războiul din Irak din 2003, cooperarea SIGINT a continuat, chiar și atunci când relațiile diplomatice erau la pământ.

Totuși, excluderea unui membru din Five Eyes, mai ales a Canadei sau Australiei, ar fi complicată și riscantă. SUA depind de aliați: Canada domină interceptările în Arctica, Marea Britanie excelează în criptografie, iar Australia are poziția geostrategică ideală pentru a supraveghea China.

Dar Trump pare dispus să riște totul. Experții spun că până și oficialii americani sunt „terifiați” de viitor. CIA a început deja să concedieze agenți, iar DOGE, o agenție condusă de Elon Musk, axată pe reduceri de costuri, a provocat breșe grave de securitate, inclusiv expunerea unei baze CIA.

Viitorul rețelei globale de spionaj este incert

Nu doar că agențiile americane riscă să nu mai poată contracara folosirea informațiilor ca armă politică, dar ar putea deveni incapabile să-și apere rețeaua. Directorul FBI, Kash Patel, cunoscut pentru teoriile conspiraționiste pe care le susține, a decimat conducerea instituției, iar prioritizarea luptei împotriva criminalității interne în detrimentul contra-informațiilor „nu e de bun augur”, avertizează un oficial australian.

Deocamdată, nu este criză, spun oficialii. „Toate informațiile încă circulă normal”, susține un insider. Însă, așa cum spunea Ciaran Martin, fost oficial GCHQ, există o regulă nescrisă în Five Eyes: „America face regulile”. Și, în acest moment, acele reguli pot fi rescrise peste noapte.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.