Din cei 3.282.837 cetăţeni cu drept de vot, 258.691 au domiciliu înregistrat în unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităţilor constituţionale ale Republicii Moldova.

Pentru populația din stânfa Nistrului au fost deschise 41 de scții de votare, în timp ce pe teritoriul României sun 12 secții de votare.

Cele 12 secții sunt deschise în:

 Bucureşti (sediul Autorităţii Electorale Permanente), str. Stavropoleos 6, sector 3;

* Bucureşti (sediul Biroului Electoral Central), str. Eugeniu Carada 1, sector 3;

* Iaşi - Casa de Cultură a Studenţilor, str. Vasile Conta, nr. 30;

* Suceava - Universitatea "Ştefan cel Mare Suceava", str. Universităţii, nr. 13;

* Galaţi - Universitatea "Dunărea de Jos", str. Domnească, nr. 47;

* Bacău - Universitatea "Vasile Alecsandri", Calea Mărăşeşti, nr. 157;

* Cluj-Napoca - Casa de Cultură a Studenţilor, Piaţa "Lucian Blaga", nr. 1 - 3;

* Timişoara - Colegiul Naţional de Artă "Ion Vidu", str. Cluj, nr. 12;

* Braşov - Casa de Cultură a Studenţilor, str. Memorandumului, nr. 39;

* Sibiu - Şcoala Gimnazială "Regina Maria", str. Zaharia Boiu, nr. 1;

* Constanţa - Universitatea "Ovidius", bd. Mamaia, nr. 124, Aleea Universităţii nr. 1;

* Craiova - Universitatea "Craiova", str. Alexandru Ioan Cuza, nr. 13.

Toate secţiile de votare vor funcţiona între orele 7,00 şi 21,00.

Principalii favoriţi - conform sondajelor - sunt Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS, de dreapta, proprezidenţial) şi Blocul electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor (BECS).

Şanse să intre în parlament au, de asemenea, Blocul electoral "Renato Usatîi", al fostului primar al oraşului Bălţi, un controversat om de afaceri, care nu-şi ascunde legăturile cu lumea interlopă din Rusia, precum şi Partidul Şor, al fostului primar al Orheiului, Ilan Şor, care reprezintă interesele populaţiei rusofone. De altfel, Ilan Şor nici nu se află pe teritoriul Republicii Moldova, fiind dat în căutare internaţională după ce a fost inculpat în Dosarul "Furtul miliardului".

Din cei 23 de competitori electorali, cinci au informat CEC că nu vor avea cheltuieli de campanie electorală şi, prin urmare, nu au deschis un cont bancar special prin intermediul căruia să efectueze plăţi cu caracter electoral.

Raportul CEC arată că suma cea mai mare, de 13,7 milioane de lei, a fost cheltuită de Blocul electoral "Renato Usatîi", urmat de Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS), cu 6,4 milioane de lei, şi de Blocul electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor, cu 6,39 milioane de lei. De asemenea, Partidul Politic "Şor" a cheltuit 5,3 milioane de lei, Partidul Politic "Platforma Demnitate şi Adevăr" 1,56 milioane de lei, iar Partidul Democrat din Moldova 1,31 milioane de lei.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.