România întărește măsurile împotriva spălării banilor și terorismului: noi obligații pentru instituții și agenți economici

Parlamentul României a adoptat modificările și completările aduse Legii nr. 129/2019, act normativ care vizează prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Noile reglementări răspund recomandărilor Comitetului Moneyval, un organism de evaluare internațională, care a constatat deficiențe în sistemul național de prevenire a acestor infracțiuni.

Ce aduce nou legea?

Autorități cu atribuții sporite și măsuri mai stricte de raportare. Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) devine punct central de coordonare pentru evaluarea riscurilor și implementarea măsurilor de prevenție la nivel național. Acesta va colabora strâns cu autoritățile competente și va furniza statistici centralizate privind eficacitatea măsurilor de combatere a spălării banilor​.

Instituțiile financiare și agenții economici trebuie să transmită date detaliate despre tranzacțiile suspecte, iar secretul bancar nu va putea fi invocat pentru a bloca furnizarea de informații relevante autorităților​.

Modificări majore în supravegherea sectorului financiar și a tranzacțiilor

Interdicția utilizării conturilor anonime și a cardurilor preplătite anonime: Băncile și instituțiile financiare nu vor mai putea furniza produse financiare către persoane cu nume fictive​.

Reguli mai stricte pentru agenții imobiliari și cazinouri: Aceștia sunt obligați să aplice măsuri de cunoaștere a clientelei atât pentru cumpărător, cât și pentru vânzător, iar cazinourile trebuie să asocieze tranzacțiile clienților cu profilul acestora​.

Casele de schimb valutar trebuie să aplice măsuri stricte de verificare pentru tranzacțiile de peste 2.000 euro, iar furnizorii de servicii de monede virtuale au aceeași obligație pentru sume de peste 1.000 euro​.

Monitorizarea asociațiilor și fundațiilor pentru prevenirea finanțării terorismului

ONG-urile vulnerabile la utilizarea abuzivă în scopul finanțării terorismului vor fi supuse unui mecanism de supraveghere special, gestionat de ONPCSB.

Acestea vor trebui să demonstreze transparența fondurilor și utilizarea acestora conform scopului declarat​.

Creșterea obligațiilor pentru entitățile raportoare

Instituțiile financiare trebuie să își evalueze și gestioneze riscurile înainte de lansarea de produse și tehnologii noi​.

Raportarea tranzacțiilor suspecte devine obligatorie în cazul polițelor de asigurare de viață deținute de persoane expuse public​.

Condiții mai stricte pentru conducerea entităților raportoare: persoanele condamnate definitiv pentru spălare de bani sau finanțare a terorismului nu mai pot ocupa funcții de conducere în astfel de entități​.

De ce a fost necesară această modificare?

Modificările legislative vin în contextul în care România a fost evaluată de Comitetul Moneyval, iar raportul finalizat în 2023 a identificat numeroase deficiențe în prevenirea și combaterea spălării banilor. Pentru a evita măsuri restrictive internaționale, România trebuie să demonstreze progrese semnificative până în 2025, când va avea loc următoarea evaluare a conformității​.

Ce urmează?

Noile obligații vor intra în vigoare în etape, iar instituțiile vizate trebuie să implementeze măsurile necesare în termen de 30 până la 60 de zile.

Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor va elabora noi reguli de supraveghere, publicate în Monitorul Oficial​.

Adoptarea acestor modificări reprezintă un pas crucial pentru alinierea României la standardele internaționale și pentru reducerea riscurilor asociate spălării banilor și finanțării terorismului.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.