Lucrările vizează o suprafaţă totală de aproximativ 69.000 mp şi se desfăşoară în perioada 1-21 octombrie, fără a afecta traficul aerian regulat de pasageri, întrucât operatorii aerieni şi-au programat suspendarea activităţii pe Aeroportul Băneasa în luna septembrie, odată cu închiderea sezonului de vară.

Timp de trei săptămâni, pe perioada executării lucrărilor, AIBB-AV este închis, însă elicopterele instituţiilor de stat vor putea opera zboruri, fără restricţii.

Valoarea estimată a lucrărilor este de 2,125 milioane de euro, iar executantul este SC Porr Construct SRL.

În sezonul de vară 2024, pe Aeroportul Băneasa au fost operate curse comerciale de pasageri de către companiile Wizz Air (destinaţii Madrid, Malaga şi Sevilla) şi Fly Lili (destinaţii Antalya, Hurghada, Bodrum, Heraklion şi Dalaman).

În acest an, pe AIBB AV s-au înregistrat, până în prezent, 103.000 pasageri şi 14.000 de mişcări (aterizări şi decolări).

O scurtă istorie a Aeroportului Băneasa

În anii 1940-1944, terenul unde astăzi se află Aeroportul Internațional Henri Coandă a fost ocupat de o bază militară a celui de-al III-lea Reich. Această infrastructură a jucat un rol important în operațiunile aeriene militare din acea perioadă, reflectând tensiunile politice și militare din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

După 1944, odată cu schimbările de regim și sfârșitul războiului, baza militară a fost preluată de aviația militară română. În următoarele două decenii, până în 1965, infrastructura existentă, inclusiv pista de 1200 de metri și clădirile anexe, a continuat să fie utilizată pentru operațiuni aeriene, însă lipsa modernizărilor și creșterea traficului aerian au creat nevoia unei transformări majore.

În 1965, decizia de a construi un nou aeroport a venit ca o soluție la necesitatea de a redistribui traficul aerian, care până atunci era gestionat exclusiv de Aeroportul Băneasa. Astfel, a început transformarea bazei aeriene Otopeni într-un aeroport civil internațional. Modernizarea pistei existente a fost una dintre priorități, aceasta fiind prelungită până la 3500 de metri, fapt care a depășit la acea vreme chiar și pista faimosului aeroport Paris-Orly. În plus, a fost construită o aerogară pentru pasageri și s-a modernizat centrala electrică a aeroportului, pregătind astfel terenul pentru operațiuni aeriene comerciale de mare capacitate.

În 1969, deși lucrările erau în curs de desfășurare, Aeroportul Otopeni a găzduit o primă vizită de stat importantă, odată cu inaugurarea Salonului Oficial, cu ocazia vizitei președintelui american Richard Nixon. Un an mai târziu, în 1970, pe 13 aprilie, a fost inaugurată oficial aerogara pentru pasageri, cu o capacitate de prelucrare de 1,2 milioane de pasageri pe an.

Anii 1980 au adus o nouă etapă de dezvoltare, în special în 1986, când a fost construită cea de-a doua pistă de 3500 de metri, iar sistemul de balizaj a fost modernizat. Capacitatea operațională a aeroportului a crescut semnificativ, ajungând la 35 de mișcări de aeronave pe oră, ceea ce a permis un flux mai eficient al traficului aerian.

După Revoluția din 1989, în contextul deschiderii României către economia globală, Aeroportul Otopeni a inițiat un vast program de investiții, început în 1991, în colaborare cu parteneri internaționali. Acesta a vizat dezvoltarea și modernizarea infrastructurii, culminând în 1993 cu deschiderea Terminalului „Plecări Internaționale”, care putea gestiona până la 1200 de pasageri în orele de vârf.

În anii următori, modernizarea aeroportului a continuat, iar în 1998 pasagerii unei curse TAROM spre Paris au avut ocazia să inaugureze un nou sistem de îmbarcare. În 2000, fluxul „Sosiri Internaționale” a fost reorganizat, iar un an mai târziu, în 2001, a fost inaugurată o parcare publică modernă cu 900 de locuri, deservind noul terminal de sosiri.

În 2003, a fost inaugurat și Terminalul Curse Interne, ceea ce a permis o gestionare mai eficientă a zborurilor interne. În 2004, cu ocazia împlinirii a 35 de ani de activitate civilă, aeroportul a fost redenumit în onoarea pionierului aviației românești, Henri Coandă.

Procesul de modernizare a continuat neîncetat, iar în 2012, inaugurarea noului Terminal Plecări a dublat capacitatea de procesare a aeroportului. Astfel, Aeroportul Henri Coandă a devenit un punct de referință în infrastructura aeriană din regiune, adaptându-se nevoilor unui trafic tot mai intens și conectând România cu restul lumii.

4o

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.