Vicepreședintele ANAT a spus că în ceea ce îl privește, speranța este ce îl face să fie optimist și că turismul este un domeniu rezilient: ”Eu am albit în 37 de ani în turism și nu m-a părăsit această speranță niciodată. Câteodată mi se pare că batem pasul pe loc sau facem pași înapoi. Câteodată așa a fost conjunctura mondială. A venit pandemia asta despre care încă mai vorbim, pentru că a fost un șoc aproape cât un război mondial în turism. A fost o prăbușire de 74% la nivel mondial. Noi în România, doar 50% am scăzut. Dar turismul este foarte rezilient pentru că este o nevoie. Turiștii călătoresc că este vorba despre călătorii de afaceri, că sunt călătorii de vacanță. Mergem la rude, mergem la anumite evenimente, dar facem și puțin turism”. 

Adrian Voican a mai afirmat că turismul s-a dezvoltat foarte mult în România: ”Hai să ne gândim la Cluj, un festival care aduce 300.000 de oameni. Ne gândim la Craiova, la cel mai mediatizat târg de Crăciun. Nu se găsea un loc de cazare în Craiova. Adică absolut neașteptat. Asta înseamnă că avem motive de optimism, că se poate îmbunătăți totul chiar și peste noapte. Nu trebuie să așteptăm zeci de ani să fie gata toată rețeaua de autostrăzi din România. Da, ne dorim, dar se poate face și cu șoselele pe care le avem. Suntem în UE, am intrat în Schengen aerian, un lucru despre care românii au făcut multe glume dar să știți că străinii de la distanțe foarte mari, vorbesc de țările exotice aflate la mare distanță, s-au bucurat și au luat în considerare în mod expres”, a explicat Voican și a continuat dând exemplul Australiei care a devenit interesată de turismul în România și Bulgaria, tocmai după intrarea ăn Schengen-ul aerian.

Reprezentantul ANAT a mai vorbit despre faptul că a fost întrebat cu insistență ce se poate face în ceea ce privește concurența acerbă a bulgarilor. Voican a declarat că: ”Turismul din Bulgaria a fost construit de nemți pentru nemți. Nu a fost construită de bulgari pentru bulgari. Să nu ne amăgim, în timp ce noi vrem să fim turiști în România. Dar dincolo de asta, totuși această competiție exista. Iată că deodată putem să ne dăm mâna și să aducem turiști din Orientul Îndepărtat, din Americi, din Australia, cum pomeneam, în regiunea Balcanilor. Adică oamenii nu vin doar pentru România sau doar pentru Bulgaria. Mă duc ori în România, în Bulgaria nu vin de la o distanță atât de mare încât își doresc să vadă o regiune, să zicem Europa de Sud-Est sau Balcanii. Și atunci, iată cum, deodată, dintr-o competiție așa măruntă să-i spunem, ajungem să ne dăm mâna pentru o competiție regională de nivel înalt. Să vină lumea în Balcani sau în Europa, sau în Europa de Est”.

Întrebat ce vor străinii să vadă în România, Adrian Voican a răspuns că: ”Aș face o glumă. Aș spune că cea mai căutată destinație din România e România însăși. România nu e cunoscută. Să nu ne amăgim. Sunt peste un miliard de oameni care călătoresc în lumea asta în turism internațional, iar România nu e nici cât o firimitură acolo. Haideți să numărăm doar nopțile de cazare. Mereu aduc aceste cifre, pentru că sunt absolut relevante. 30 de milioane de nopți de cazare în România, față de 3 miliarde la nivel european”. 

Reprezentantul ANAT a subliniat că România este încă subevaluată ca destinație turistică la nivel mondial, deși are un potențial imens. Cu toate acestea, există obstacole semnificative în calea dezvoltării turismului românesc. Birocrația excesivă, lipsa unei strategii puternice de promovare și alocarea insuficientă a bugetelor pentru turism sunt doar câteva dintre problemele semnalate.

De asemenea, Voican a evidențiat că sistemul de achiziții publice și birocrația împiedică utilizarea eficientă a resurselor financiare destinate promovării turismului. Aceste dificultăți afectează și participarea României la evenimente internaționale majore, cum ar fi târgurile de turism de la Berlin sau Paris.

În ciuda acestor provocări, Adrian Voican a subliniat că există o dorință puternică de a îmbunătăți situația și de a atrage mai mulți turiști în România. Cu toate acestea, este necesară o abordare mai eficientă și mai strategică din partea autorităților pentru a debloca potențialul turistic al țării.

În concluzie, industria turismului din România se confruntă cu provocări semnificative, dar are un potențial imens pentru dezvoltare. Cu o strategie corespunzătoare și o abordare mai eficientă a resurselor, turismul ar putea deveni un motor important al economiei românești, contribuind semnificativ la creșterea PIB-ului și la rezolvarea problemelor financiare ale țării.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.