Întrebat despre ce prognoze se pot face referitor la nivelurile la care poate ajunge IRCC astfel încât cei care au ratele calculate cu acest indice, Adrian Vasilescu a opinat că nimeni nu poate să facă o asemenea apreciere, pentru că sunt două motive care împing IRCC-ul iar primul este chiar ROBOR-ul: ”Robor-ul este o dobândă care la care băncile comerciale se împrumută între ele și este calculat în fiecare zi la ora 11 după depunerea cotațiilor de către cele 10 bănci importante din sistem”, a amintit consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României și a continuat afirmând că: ”Acuma, eu așa cred, că ele (băncile comerciale n.r.) trebuie să mai urce ROBOR-ul. Aceasta este opinia lor și bineînțeles că și interesele lor”. 

Economistul a mai explicat că: ”Deci, ROBOR-ul crește și în același timp are o influență asupra IRCC-ului, care se calculează nu pe baza cotațiilor, ci pe baza tranzacțiilor efective. Avantajul este că, spre deosebire de ROBOR, care vine permanent și influențează ratele dobânzilor, IRCC-ul e cu două trimestre în urmă, așa că este foarte greu de apreciat când lucrurile se vor egaliza”, a mai comentat Vasilescu și a continuat spunând că: ”Aici e o anomalie făcută prin lege, care a dus la o nedreptate, pentru că piața este egală pentru toți, dar legea a făcut-o inegală. E un avantaj pentru cei care se împrumută în IRCC și un dezavantaj pentru cei cărora ratele le sunt calculate încă în funcție de ROBOR.

Consilierul guvernatorului BNR a mai spus că sunt însă foarte mulți care se tem că IRCC-ul va întrece cândva ROBOR-ul un lucru care s-a mai întâmplat.

Întrebat dacă BNR-ul ar putea interveni în cazul în care IRCC-ul o ”să scape de sub control”, Adrian Vasilescu a amintit că BNR-ul nu intervine în piață în privința prețurilor: ”Prețurile peste tot în lume și la toate produsele sunt stabilite pe piață și e normal ca prețul banilor să fie stabilit de piață. BNR-ul, ca orice bancă centrală din lume asta are un singur instrument,  dobânda de politică monetară, care, spre deosebire de toate celelalte dobânzi care reprezintă prețul real al banilor și se stabilesc pe piață. Această dobândă de politică monetară se stabilește prin decizia Consiliului de conducere al băncilor centrale de la Fed pe lângă Banca Japoniei.

Întrebat dacă Mugur Isărescu ar putea interveni din nou cu o admonestare în genul făcută recent în care a spus că băncile ”au sărit calul”, Adrian Vasilescu a precizat că: ”Această intervenție a guvernatorului într-o conferință de presă trebuie înțeleasă în sensul ei exact. Banca Națională a României NU este Ministerul Băncilor. Banca Națională a României, ca orice bancă centrală din asta nu dă dispoziții băncilor. Dar, intervenția morală este un instrument al oricărei bănci centrale, pentru că atunci când se sare calul pe piață și asta se întâmplă deseori, intervenția băncii centrale, care se rezumă la o atenționare publică, poate să aibă efect dar și să nu aibă efect! Au fost momente în lumea asta în care atenționarea publică a venit din partea unei bănci centrale, dintr-o țară sau alta fără ca piețele să o ia în seamă. Acest lucru se întâmplă când interesele piețelor sunt foarte mari într-o anumită direcție, fie când chiar acestea spun că banca centrală nu ne din nouă dispoziții”, a explicat Adrian Vasilescu și a continuat arătând că: ”Apar desigur diferențe de opinii și de gândire, și de calcul, între băncile centrale și băncile comerciale. Dar cert este că Băncile centrale intervin numai prin instrumente. Nu uitați că la fiecare ședință a băncii centrale din România întotdeauna vin trei decizii importante: prima decizie, modificarea a ratei dobânzii de politică monetară. Acesta este un tip de intervenții pe care băncile nu au cum să le ocolească. A doua, controlul strict al lichidității prin intervenție efectivă în piață și trei, păstrarea limitelor rezervelor minime obligatorii. Intervenții efective în piață”, a spus economistul.

În încheierea discuției, Adrian Vasilescu a concluzionat că: ”Banca centrală a României, ca toate celelalte bănci centrale, au această posibilitate multiplă de a interveni efectiv în piață. Dar în același timp, dacă banca centrală mai apelează și la acest instrument, care este atenționarea morală, acest instrument este normal relativ”.

Citește și: Soluţii prin care putem plăti mai puţin la ratele bancare

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.