“Important este faptul că afacerile trebuie să fie finanțate dacă vor să meargă înainte. Astăzi, managerii cer bani, bani și iar bani, dar foarte mulți se întorc acasă de la luptă cu bani mai puțini. Acest fapt reprezintă o problemă și e normal să apară întrebarea <>. Bursa ar fi o soluție. Ar fi, dar nu este. Nici în Germania nu merge prea bine bursa, dar aceasta funcționează în America, în Marea Britanie, în Japonia. În partea noastră de Europă, mai încet cu bursele și mai mult cu băncile. Dar băncile au și ele niște reglementări și trăiesc într-o anumită realitate. Cea mai simplă reglementare este aceea că, dacă o bancă îți imprumută bani să îți finanțeze o afacere, trebuie să aibă și siguranța că acei bani se întorc cu o dobândă și cu un comision. Suma de finanțat și dobânda și comisionul sunt niște probleme pentru noi, pentru că avem 600.000 de întreprinderi în România care depun bilanț la Ministerul Finanțelor Publice (MFP). Vreo 150.000 de întreprinderi nu depun bilanț, trăiesc în afara oricăror norme. Dintre cele care depun bilanț, după calculele prim-viceguernatorului Băncii Naționale a României, Florin Georgescu, 40% dintre companiile românești au capital negativ. Adică datoriile sunt mai mari decât întreaga lor avere”, a explicat consilierul de strategie din cadrul BNR.

Potrivit acestuia, o analiză a Băncii noastre Naționale arată că 12.000 de companii din România sunt bancabile.

Vasilescu (BNR) explică de ce s-a devalorizat leul

“O anchetă făcută de Banca Națională a României a scos la iveală, din acest puhoi de companii care sunt în România – pentru că înainte de 1989 aveam 4500 de întrerpinderi în țara noastră, în prezent avem 600.000 -, o cifră incredibilă: 12.000 de companii sunt bancabile. Sigur, analiza nu a luat în calcul și acele companii care se împrumută din afara țării și sunt multe companii românești cu capital străin care fac acest lucru, deoarece împrumuturile în străinătate sunt mai ieftine și se derulează mai rapid”, a spus Vasilescu.

Consilierul de strategie al guvernatorului BNR a avertizat că nici la noi în țară împrumuturile nu sunt atat de scumpe pe cât se vehiculează în spațiul public.

“În România, împrumutul nu e atât de scump pe cât se spune în piața vorbelor, că e de cinci ori mai scump față de alte țări. Nu este așa, poate că e numai de două sau de trei ori mai scump decât în alte state, putem face această socoteală dacă privim puțin înapoi atunci când încâ nu vorbeam despre împrumuturi cu dobândă negativă și despre depozite cu dobândă negativă. Astăzi, ne-am trezit într-o lume în care vorbim tot mai mult despre dobânda negativă și la credite. (...) Foarte multe bănci au început să perceapă acest tip de dobândă”, a afirmat Adrian Vasilescu.

Conform acestuia, în băncile românești există mai mulți bani decât se cerem adică oferta este mai mare decât cererea, iar România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata intermedierilor.

“Cu privire la ideea de finanțare, iată că în băncile românești sunt mai mulți bani decât se cere. Oferta este mai mare decât cererea. Și, totuși, dobânda este mare. Din ce cauză? România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește intermedierea financiară. Foarte multe țări vorbesc despre intermedierea financiară, Elveția are o rată de 300% la acest capitol, iar noi suntem pe ultimul loc cu 26%. Cu acest procent, nu putem avea dobânda de cinci ori mai mare față de alte țări. Dar avem cea mai mare dobândă la credite din Uniunea Europeană. Cel mai scump credit din Uniunea Europeană se găsește în România și atunci e normal ca multe dintre companii să se împrumute din afara țării. E normal ca acele companii se apeleze la împrumuturile acționarilor. Se practică la un nivel foarte mare acest tip de împrumut, iar apoi toată lumea se întreabă de ce este așa de scump creditul în țara noastră”, a susținut oficialul BNR.

El a explicat de ce creditul din România este scump.

“Oricine vinde, stabilește prețul pe două coordonate: ori profitul dever, care înseamnă un volum mare de vânzări, faci profit, scoți profitul și mergi înainte. Atunci când, însă, nu ai volum mare de vânzări, ești la început, nu bani suficienți să îți finanțezi pierderea, atunci nu o faci și te mulțumești cu profitul în marjă, care înseamnă oricare din preț. Dacă tot e nevoie, la noi în țară, de un credit bancar în România, că e vorba de populație sau companii, se duce la bancă, ia creditul și apoi plătește. Creditul în țara noastră nu poate fi mai ieftin întrucât câștigul este în marjă, nu în dever. Cea mai mică marjă de intermediere în Uniunea Europeană, de 26%, înseamnă imposibilitatea de a câștiga pe profitul în dever, rămânem cu cel în marjă și așa o vom ține de acum înainte, pentru că perspectivele nu sunt foarte luminoase pentru România”, a susținut Vasilescu.

Cel mai scump credit bancar din UE se găsește în România

Totodată, oficialul Băncii Naționale Române a mai făcut precizări, răspunzând la o întrebare din timpul conferinței, în legătură cu procentul de 26% în ceea ce privește intermedierea bancară.

“Acest raport incredibil al intermedierii de 26% are o singură cauză – sărăcia din țară. Companiile s-ar duce să se împrumute, dar nu se califică. Populația s-ar duce să se împrumute mai mult, dar nu se califică. Un exemplu dramatic este darea în plată, despre care noi vorbim de cinci ani, din 2015. O nebunie întreagă cu această Lege a dării în plată care a fost, pentru a doua oară, trimisă înapoi în Parlament de Curtea Consituțională. Această lege a avut câștig de cauză cu o cifră dată în piața vorbelor – 900.000 de familii sunt în situația de a-și pierde casele prin executare. Când spui această cifră, în această situație, ar însemna că în România s-au făcut vreo șapte sau opt milioane de case din credit și, o mare parte din cei care și-au făcut aceste case, sunt pe cale să le piardă. Acest fapt era în piața vorbelor. În piața analizelor, cifrele erau altele. Creditele ipotecare nu au depășit niciodată, la acea vreme, 340.000, totalul lor nu au depășit această cifră, dar din aceastea, unele erau pentru împrumuturi de nevoi personale, însă ipotecate. (...) Ceea ce a salvat cât de cât piața caselor a fost programul Prima Casă, de când a apărut acest program a crescut și numărul de case cumpărate prin credit, însă nu atât de mult încât să spui că 900.000 de familii sunt în situația de a-și pierde casele prin executare. Parlamentul parcă avea nevoie de acest lucru pentru a aduce voturi prin această lege, dar nu a adus niciun vot”, a conchis consilierul de strategie al guvernatorului BNR.