Economia românească, între stagnare și riscuri de recesiune profundă

Planurile Ministerului Finanțelor de a majora încasările fiscale și de a reduce deficitul bugetar par optimiste, însă analistul economic Adrian Negrescu atrage atenția că aceste măsuri riscă să eșueze în fața încetinirii economice. Într-un interviu acordat pentru DC Business, Negrescu avertizează că, deși autoritățile mizează pe o creștere economică robustă, realitatea din teren sugerează o încetinire a economiei, cu efecte devastatoare asupra bugetului și a mediului de afaceri.

O politică fiscală neadaptată ritmului economic actual

În viziunea lui Negrescu, planul Ministerului Finanțelor este unul „utopic”, bazat pe presupunerea că economia va funcționa la parametri optimi și va genera venituri suplimentare pentru buget. În realitate, există multiple semnale că economia românească se confruntă cu probleme grave, de la scăderea consumului la încetinirea mai multor sectoare, inclusiv comerțul și industria. Această tendință de stagnare ar putea compromite capacitatea statului de a colecta veniturile necesare.

„Planul prezentat de Ministerul Finanțelor este doar o culegere de aspirații economice, care ignoră semnele evidente de încetinire economică. Dacă nu se vor adopta măsuri concrete de reducere a cheltuielilor publice, riscăm să ajungem la un deficit bugetar record, de peste 95 de miliarde de euro,” avertizează Negrescu.

Un deficit bugetar alarmant și creșteri de taxe inevitabile

Analistul subliniază că statul român cheltuiește excesiv, în special pentru sectorul public, și că această politică de cheltuieli ridicate este nesustenabilă pe termen lung. Ministerul Finanțelor anticipează o dublare a încasărilor din impozitul pe venit și din TVA în următorii doi ani, un obiectiv greu de atins într-o economie aflată pe o pantă descendentă.

„Având în vedere situația economică actuală, aceste proiecții sunt nerealiste. Statul va fi nevoit să recurgă la creșteri de taxe pentru a-și susține cheltuielile. Fie că vor fi impozite mai mari pe venit, TVA-ul crescut la 21% sau impozite suplimentare pe proprietate, toate aceste măsuri vor afecta direct populația și mediul privat,” explică Negrescu.

El estimează că presiunea fiscală va fi resimțită de toți românii, prin impozite majorate pe locuințe, mașini și chiar pe dividende, iar aceste măsuri ar putea împinge economia într-o recesiune prelungită.

Impactul asupra mediului de afaceri și creșterea șomajului

Într-un context economic marcat de scăderea vânzărilor în multiple domenii, de la agricultură la sectorul petrolier, creșterea fiscalității ar putea determina închiderea a zeci de mii de microîntreprinderi, ceea ce ar aduce pierderi de locuri de muncă semnificative. Negrescu prevede o criză de șomaj care va afecta în special companiile mici, cele mai vulnerabile în fața unei fiscalități mai ridicate.

„România are peste 500.000 de microîntreprinderi care angajează aproximativ un milion de persoane. Dacă acestea vor fi obligate să plătească impozitul pe profit, în loc de impozitul pe cifra de afaceri, mă aștept ca între 100.000 și 150.000 de companii să se închidă, ceea ce ar însemna aproximativ 200.000 de locuri de muncă pierdute,” avertizează analistul.

El mai adaugă că și marile companii își reduc deja personalul din cauza scăderii cererii, iar statul nu este pregătit să gestioneze un val de șomaj. Astfel, presiunea fiscală va afecta nu doar micile afaceri, ci întreaga piață a muncii.

Creșterea datoriei publice și riscul de criză economică profundă

Potrivit lui Negrescu, planul fiscal al autorităților se bazează într-o măsură covârșitoare pe împrumuturi. Datoria publică este estimată să depășească 63% din PIB, ceea ce indică o povară financiară în creștere pentru România. Împrumuturile masive pe care statul intenționează să le contracteze pentru a acoperi cheltuielile curente ar putea împovăra generațiile viitoare și ar putea reduce flexibilitatea economică pe termen lung.

„România se îndreaptă spre o criză sistemică. Împrumuturile masive ale statului, care ar trebui utilizate pentru investiții productive, sunt destinate, de fapt, pentru susținerea cheltuielilor curente și pentru un confort de moment. Astfel de măsuri amână problemele pentru mai târziu, însă cresc riscul unei crize economice severe,” afirmă analistul.

De asemenea, Negrescu critică strategia de a justifica deficitul bugetar prin investiții, argumentând că aceste investiții, în realitate, nu contribuie la dezvoltarea economiei și că sunt realizate într-o perioadă nepotrivită, marcată de stagflație — o combinație între stagnarea economică și inflația ridicată.

Posibilele efecte asupra stabilității financiare a României

Pentru Negrescu, planurile Ministerului Finanțelor de a majora veniturile fiscale și de a reduce deficitul bugetar reprezintă o formă de optimism nefondat, care riscă să submineze stabilitatea economică a țării. Într-un scenariu de creștere a taxelor și de reducere a veniturilor disponibile pentru populație, consumul ar scădea și mai mult, iar recesiunea ar deveni inevitabilă.

„Creșterea impozitelor și a taxelor va duce la o reducere a consumului, ceea ce va afecta grav economia și va accentua problemele bugetare. Aceste măsuri vor împinge România spre o recesiune de durată, întrucât în loc să stimuleze economia, vor pune poveri suplimentare pe cetățeni și mediul de afaceri,” avertizează el.

În opinia analistului, economia românească, deși mai rezilientă față de acum un deceniu, este vulnerabilă la dezechilibrele fiscale și la schimbările fiscale bruște. Conform lui Negrescu, experiența acumulată de antreprenori și manageri îi va ajuta să facă față provocărilor, dar efectele negative se vor resimți în buzunarele cetățenilor, afectați de inflație și de posibile creșteri de taxe.

România la răscruce de drumuri economice

Analistul Adrian Negrescu consideră că România se află într-un moment critic, iar deciziile fiscale și bugetare care vor fi luate în perioada următoare vor influența în mod profund stabilitatea și viitorul economic al țării. În lipsa unor măsuri eficiente de reducere a cheltuielilor și de stimulare a economiei reale, România riscă să intre într-o criză economică similară cu cea din 2008-2009, dar cu un impact potențial mult mai puternic asupra populației și a mediului de afaceri.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.