În acest context Adrian Negrescu a comentat că printre cele mai importante cauze ale acestui fenomen este scumpirea energiei și gazelor: ”E un element destul de paradoxal raportat la țări din Uniunea Europeană, pentru că noi suntem al doilea exportator de grâu din Europa, după Franța. În Franța, prețurile au crescut numai cu 8 la sută, la noi cu aproape 20 la sută semn că marea problemă e pe zona de energie, nu neapărat pe zona de creștere a prețului grâului, și aici autoritățile vor să intervină”.

Despre modul în care autoritățile ar putea interveni în acestă situație, Adrian Negrescu a explicat că: ”În primul rând să marii jucători din domeniul de panificație în această schemă de compensare a prețurilor la energie și gaze, pentru că au fost exceptați și practic plătesc prețul pieței. Dacă mergem în continuare cu prețul pieței la energie și gaze, cu siguranță ne vom trezi că prețul pâinii la iarnă, așa cum afirma și Rompan, va crește cu 30, chiar 40 la sută, pentru că se vor găsi soluții. Și în coaliție se vor lua măsuri pentru a proteja practic această industrie, de care depinde mare parte din populație. Să nu uităm că pâinea este elementul principal de pe masa multora dintre români”.

Despre la ce să se aștepte românii în această iarnă în privința prețurilor, economistul Adrian Negrescu a explicat că: ”Vestea bună este că producția de grâu din 2022 este una foarte mare la nivel internațional și noi am exportat foarte, foarte mult grâu. Suntem bine din punct de vedere al prețurilor la grâul care au început să scadă. Vestea proastă este că această ordonanță la energie și gaze, cuplată cu măsurile care vor fi luate sau nu vor fi luate, rămâne de văzut, în ceea ce privește prețurile la motorină și benzină, vor influența inclusiv zona de produse alimentare, așa că cum arată perspectivele în momentul actual? Mai departe mi-e teamă că prețurile vor continua să crească, mai ales la alimentele de bază cartofi, pâine, brânzeturi, ulei, la carne, mai ales carne, acolo unde avem un mare, mare val, ceea ce este o problemă, în condițiile în care 80% din carnea de porc pe care noi o consumăm vine din import. Va depinde foarte mult și de cum evoluează cursul euro, pentru că importăm mare parte din produsele alimentare. Deci se anunță vremuri destul de tulburi pentru pentru români din punct de vedere al produselor alimentare și mi-e teamă că prețurilor vor continua să crească”, a conchis Adrian Negrescu într-o intervenție la B1TV.

Citește și: România, printre țările UE unde PÂINEA s-a scumpit cel mai mult

Preţul pâinii în România a fost cu 25,2% mai mare în luna august 2022 decât în luna august 2021, aceasta fiind a zecea creştere înregistrată în rândul celor 27 de state membre UE, conform datelor publicate luni de Eurostat.

Potrivit Eurostat, preţul pâinii în UE era, în medie, cu 18% mai mare decât în luna august 2021. "Aceasta este o creştere uriaşă comparativ cu luna august 2021, când preţul la pâine a fost, în medie, cu 3% mai mare decât în luna august 2020", a informat Eurostat.

Însă unele ţări UE au fost afectate mai mult decât altele. Cele mai mari creşteri ale preţului pâinii au fost înregistrate în Ungaria (cu un avans de 66% în luna august 2022 comparativ cu luna august 2021), urmată de Lituania (33%), Estonia şi Slovacia (ambele cu 32%). La polul opus, cele mai mici creşteri ale preţurilor pâinii au fost înregistrate în Franţa (8%), Luxemburg şi Ţările de Jos (ambele cu 10%).

Eurostat spune că pâinea, legumele şi carnea, alimentele în general au devenit mai scumpe, o creştere deosebită fiind înregistrată la uleiul de gătit şi grăsimi. Această evoluţie este cauzată în special de invazia rusă în Ucraina, care a perturbat semnificativ pieţele globale în condiţiile în care Rusia şi Ucraina sunt mari exportatori de cereale, oleaginoase (în special floarea soarelui) şi îngrăşăminte. Citește mai mult AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.