Planul de ajustare a deficitului bugetar este un exercițiu de filozofie fiscală”, este de părere analistul financiar Adrian Negrescu. În interviul acordat în exclusivitate DCBusiness, expertul precizează că, probabil, Marcel Boloș nu va mai fi ministru de Finanțe, ”iar din această perspectivă își permite să vorbească despre ce ar fi bine ca să nu fie rău din punct de vedere fiscal în România. 

Dorința ministrului Boloș

Vorbind, mați, la o conferință de presă, Marcel Boloș a declarat în legătură cu acest plan de ajustare pe șapte ani pe care România trebuie să îl prezinte Comisiei Europene până pe data de 15 octombrie anul curent, că ”acest pachet de măsuri nu trebuie privit doar din perspectivă fiscală. Eu mi-aş dori, ca ministru de Finanţe, ca acest pachet de măsuri pentru ajustarea fiscal-bugetară să aibă componenta de fiscalitate zero. Am făcut eforturi la nivelul Ministerului de Finanţe pentru reducerea gap-ului de TVA. Avem primul modul antifraudă, care este în etapă-pilot şi cu care lucrăm ca să trecem cumva de la stadiul de vorbă la stadiul de fapte, respectiv să vedem în încasări efective şi în procent de efective reducerea acestui gap”. 

Un mare semn de întrebare

”Că nu a făcut toate lucrurile pe care le anunță ca fiind prioritare pentru anii care vin este un mare semn de întrebare. De ce, în condițiile în care am avut stabilitate legislativă, nu am avut probleme majore din punct de vedere a economiei, nu am trecut printr-o criză economică, nu s-au întâmplat lucruri extrem de importante la nivel internațional, dar cu toate acestea noi avem o creștere economică aproape de zero. Asta în condițiile în care Polonia are o creștere economică după primul semestru de 4%, Bulgaria de 2%, Ungaria de 1,3%. Deci toată lumea crește economic, numai noi stagnăm”, a spus Adrian Negrescu. 

În opinia lui, ”aceasta ar fi întrebarea la care ar trebui să ne răspundă domnul Boloș, în condițiile în care și am făcut un deficit foarte mare, nu am reușit să creștem, astfel că suntem într-o situație dificilă”.

Tăieri dramatice de cheltuieli

Ce înseamnă pentru români acest plan de reducere etapizată a deficitului bugetar? ”Ar fi o gură de oxigen, o mană cerească, dacă va fi aprobat. În caz contrar, va trebui să tăiem cheltuielile statului extrem de brusc anul viitor și să creștem taxele. Dacă vom primi acest accept din partea Uniunii Europene, ar fi, într-adevăr, o aterizare lină a economiei, fapt care ar presupune măsuri mai degrabă chirurgicale din punct de vedere economic fără creșteri bruște de fiscalitate, fără să afectăm din nou mediul privat. 

Un ajutor nesperat

În momentul de față, noi gestionăm un dezastru economic, ne așteptăm la o minune din punct de vedere fiscal din partea Comisiei Europene, un ajutor nesperat, care să ne repună pe linia de plutire din punct de vedere economic. De acest ajutor, de aprobarea acestui plan de ajustare a deficitului bugetar depinde foarte mult, din punctul meu de vedere, situația financiară a statului în anii care urmează. 

O țară nerecomandată investitorilor

Iar asta pentru că acest plan care va fi trimis Comisiei Europene va fi principala garanție în ochii investitorilor, pentru a cumpăra în continuare titluri de stat, pentru a susține datoria publică a României. Fără acest plan, îmi este teamă că anul viitor economia se va duce în recesiune, iar investitorii străini ar evita România sau ar împrumuta-o la costuri mult mai mari. În plus, este posibil ca fără acest plan eșalonare a scăderii deficitului, agențiile de rating să ne penalizeze, să ne întoarcem din nou la statului de ”junk”, adică de tară nerecomandată investițiilor”, a apreciat analistul financiar. 

Un moment decisiv din punct de vedere economic

Referindu-se în continuare la importanță acest plan, Adrian Negrescu a apreciat că el reprezintă ”un moment decisiv din punct de vedere economic din orizonul următorilor zece ani, pentru că de decizia Comisiei Europene va depinde modul în care noi, fiecare, vom avea de suferit, într-un fel sau altul, din cauza acestei datorii publice care a crescut semnificativ, s-a dublat, practic, în ultimii cinci ani în România. 

Găuri negre pentru economie

Este posibil, cum ca anul viitor să se decidă o înghețare a pensiilor, a salariilor? ”Așa cum arată lucrurile în momentul de față, nu este nevoie de o înghețare a pensiilor și nici a salariilor. Ne putem descurca, dacă vom lua niște măsuri menite, în 2025, să crească gradul de colectare. Este vorba despre aproape 40 de miliarde de lei pe care noi nu îi recuperăm din economie, în momentul de față”, a explicat analistul economic. El crede că, în egală măsură, statul ar ptuea ”scoate la vânzare niște bunuri ale statului, companii publice care oricum sunt găuri negre pentru economie. Și mă refer în principal al CFR Marfă, la TAROM, companii care mai mult cheltuie bani decât produc pentru statul român”

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.