"Rectificarea e foarte ciudată. Pare că s-a dorit cu insistență un deficit mai mare și s-a renunțat prea ușor, dar prea ușor, la colectarea veniturilor fiscale. Și asta în condițiile în care PIB a fost reevaluat la 1040 de miliarde lei față de 1022 miliarde lei cât a fost PIB estimat la prezentarea bugetului inițial. Cu alte cuvinte, dacă atunci s-a spus ca veniturile prognozate sunt fictive pentru că PIB este estimat greșit, dacă pleci de la premisa că acum PIB este estimat corect, în creștere cu 18 miliarde lei, cum să îți scadă veniturile cu 16 miliarde lei, venituri pe care le încasai raportat la un PIB mai mic???Dar cum sună folosirea deflatorului umflat în estimarea noului PIB? Un deflator, atât de criticat de actualii guvernanți, care a ajuns la 6 de la 2,5. Despre asta voi vorbi separat."

Ludovic Orban. Definitivarea proiectului rectificării bugetului

Analistul susține că suntem iar campioni europeni la evaziune fiscală pe TVA.

"Dar cum sa mărești conștient GAP-ul de TVA, tăind de la veniturile din TVA peste 3 miliarde de lei? De abia scăzuse la 32%! Acum iar crește spre 36% și iar suntem campionii europeni la evaziunea fiscală pe TVA. Dar cum să faci această tăiere de venituri de 16 miliarde lei în contextul în care puteai recupera măcar 50% din veniturile generate de economia internă pe lunile noiembrie și decembrie ca să ieși pe cash, plus ajustările din ianuarie ca să ieși pe ESA? Da, știu, toți vor lauda aceasta rectificare. Acesta este trendul conjunctural. Eu spun ca rectificarea este greșită și nu se asuma atribuția principală a politicii publice fiscal-bugetare anume aceea de colectare a veniturilor. Și mai spun că acest deficit este vina exclusiva a celor care și-l asumă acum. Ca să fie scris negru pe alb: Având în vedere noua estimare a PIB 2019, de 1040 miliarde lei(218 miliarde euro) asumata de actualul Guvern, deficitul bugetului general consolidat se putea închide în 2,96% pe Cash și 3,01% pe ESA. Oricine generează alt deficit înseamnă că are mari dificultăți în a face politica fiscal-bugetară și bagă țara în criză. Efect fiscal? Scăderea ponderii veniturilor fiscale în PIB spre 22% din PIB, diminuare spatiu fiscal, creștere GAP TVA, creștere evaziune fiscala. Căci, luați-o logic și gândiți ca un om de afaceri cu datorii la fisc. Sau ca potențiale datori. Când vezi ca statul renunță la accentul pe colectare tu ce faci? Plătești datoriile sau le lași asa ca oricum nu ți se întâmplă nimic?"

Adrian Câciu explică cum statul pierde cu ușurință în fața băncilor datorită acestui deficit bugetar.

"Rectificarea aceasta îmi întărește prima intuiție potrivit căreia scopul este creșterea necesarului de finanțare și asigurarea intermediarilor financiari ca au unde sa își plaseze banii cu dobânzi extraordinar de profitabile, de patru-cinci ori mai profitabile decât în exteriorul țării. Sunt peste 17 miliarde lei care vin suplimentar să acopere deficitul. Băncile vor da acești bani. Băncile câștigă, statul pierde. Dar, acești 17 miliarde lei vor fi luați din piața privată de capital. Asta înseamnă o lipsă de lichiditate pe lei și costuri mai mari pentru finanțele private și pentru banii agenților economici. Nici nu vreau sa vorbesc de efectele procedurii de deficit excesiv. Vor fi majore și voi vorbi ulterior. Este posibil chiar Comisia Europeană să fie informata de această denaturare a deficitului. Aș putea spune ca România își construiește propria criză."

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.