Recent, s-a oficializat o lege prin care se dorește ca adeverințele de vechime în muncă să poată fi descărcate online direct de către salariați din Revisal însă această nouă reglementare se va pune în aplicare abia în 2025.
Simplificarea birocrației și digitizarea cu adevărat a instituțiilor statului este amânată sub diverse pretexte, am putea spune, iar vechimea în muncă în continuare rămâne o bătaie de cap pentru români mai ales atunci când au nevoie de aceste adeverințe pentru întocmirea vechimii în muncă.
Adeverința de vechime în muncă se eliberează în trei situații după cum reiese din Hotărârea Guvernului nr. 905/2017 privind registrul general de evidență a salariaților.
1. Eliberarea automată de către angajator. Angajatorii sunt obligați să elibereze automat, la încetarea contractului individual de muncă, o adeverință de vechime în muncă, se arată în HG 905. Concret, salariatului trebuie să i se dea o adeverință care să ateste activitatea desfășurată, durata activității, salariul, vechimea în muncă și în specialitate, dar și un extras din Revisal.
2. Eliberarea la cerere de către angajator. Totodată, orice actual sau fost salariat poate cere oricând, de la angajatorul său, o adeverință care să ateste activitatea desfășurată, durata activității, salariul, vechimea în muncă și în specialitate (după cum rezultă din Revisal și din dosarul personal) ori un extras din Revisal (datat și certificat pentru conformitate). Documentul trebuie emis de către angajator în cel mult 15 zile de la data solicitării.
3. Eliberarea de către inspectoratele teritoriale de muncă. Mai precis, se poate apela la această variantă atunci când salariatul cere angajatorului un extras, iar acesta nu-l poate elibera. Astfel, inspectoratele eliberează extrasul din Revisal, din care să rezulte activitatea desfășurată la angajator, în calitate de salariat, în cel mult 15 zile de la data solicitării.
Salariații din mediul privat nu au un model oficial al adeverinței de vechime în muncă, însă acesta ar trebui să conțină următoarele :
datele de identificare ale salariatului;
datele de identificare ale contractului individual de muncă pe baza căruia se atestă vechimea (numărul și data încheierii);
durata activității;
funcția/funcțiile ocupate;
schimbările suferite de contractul individual de muncă (încheiere, modificare, suspendare, încetare);
valoarea salariului de baza, inclusiv sporurile care intră în calculul punctajului mediu anual;
vechimea în muncă, în meserie și în specialitate;
perioadele de concediu fără plată;
absențele nemotivate de la serviciu.
Pentru bugetari, modelul adeverinței de vechime în muncă este reglementat de Hotărârea Guvernului nr. 611/2008 și poate fi regăsit AICI.
Citește și: Venitul minim de incluziune. Acte necesare pentru obținerea acestor bani
Guvernul a aprobat recent normele pentru acordarea venitului minim de incluziune.
Astfel, persoanele care nu își pot acoperi cheltuielile pentru un trai la un nivel minimal, vor putea beneficia de venitul de incluziune, un sprijin care se va acorda începând din anul 2024.
În primul rând acești bani se vor putea solicita la primăria de domiciliu unde trebuie depusă o cerere. Acest venit se va acorda lunar persoanelor singure sau familiilor cu venituri mici și se va compune dintr-unul sau din cele două ajutoare financiare: ajutorul de incluziune și ajutorul pentru familia cu copii.
Condiția principală pentru a putea beneficia de ajutorul de la stat este un nivel al veniturilor nete lunare de până la 700 de lei.
O altă condiție pentru obținerea acestui sprijin este ca solicitanții să nu aibă în proprietate închiriere, comodat ori altă formă de deţinere unul sau mai multe bunuri. Dintre aceste bunuri putem aminti clădirile, altele decât locuința de domiciliu, precum și terenurile situate în intravilan cu suprafața de peste 1.200 mp în zona urbană şi 2.500 mp în zona rurală (cu excepția curții) sau mașinile cu o vechime mai mică de zece ani.
Conform normelor de aplicare a Legii nr. 196/2016 care reglementează venitul minim de incluziune, ajutorul se va acorda în baza unei cereri și a unei declarații pe propria răspundere (la sfârșitul articolului găsiți modelul) completate electronic sau pe hârtie și care se vor depune sau transmise la serviciul public de asistență socială din cadrul primăriei de domiciliu.
Prin declarația pe propria răspundere se vor transmite autorităților informații legate de venitul total al persoanei singure ori familiei realizat în luna anterioara, nedeținerea unor bunuri ce duc la excluderea acordării venitului minim de incluziune sau modul în care se face încălzirea locuinței (energie termică, gaze naturale ori combustibili solizi).
În plus, la completarea cererii și a declarației pe propria răspundere, solicitantul trebuie să semneze un angajament de plată (modelul se regăsește la finalul articolului) pentru situațiile în care se pot constata plăți acordate necuvenit.
Angajații serviciului public de asistență socială din cadrul primăriei vor verifica datele și informațiile cuprinse în cerere și în documentele doveditoare, iar în cazul existenței unor informații sau suspiciuni privind veridicitatea datelor, primarul va dispune efectuarea unei verificări în teren, în termen de maximum cinci zile de la data înregistrării cererii. Citește mai mult AICI
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.