Până în 2012, primarii erau aleși în două tururi, primii doi clasați în primul tur, dacă niciunul dintre ei nu obținea 50% din voturi la primul scrutin, se înfruntau într-un al doilea tur. De atunci însă, primarii au fost aleși pe principiul ”primul clasat câștigă” încă din primul tur.
Primul efect a fost că la ultimele două rânduri de alegeri locale, cei mai mulți dintre primari au fost aleși fără să aibă jumătate din voturile exprimate. Mai puțin evident este faptul că, și în cazurile în care au depășit pragul de 50%, ponderea celor care i-au votat în numărul total al alegătorilor este una foarte redusă, acest lucru fiind valabil indiferent de culoarea lor politică. Situația a fost provocată de faptul că nivelul prezenței la vot în 2016 a depășit cu puțin 48%.
Citește și: Primarii și șefii CJ ar putea avea mandat de cinci ani
Cel mai strident exemplu este cel al lui Cătălin Cherecheș, primar la Baia Mare reales în 2016 cu sprijinul unei coaliții de partide realizată la nivel local. Cherecheș a obținut 70,2% dn voturile exprimate, însă cu numai 26,1% din numărul total al alegătorilor băimăreni. La Cluj, scorul oficial al lui Emil Boc a fost de 64,7%, însă ponderea celor care l-au votat dintre clujeni a fost de numai 23,6%. Olguța Vasilescu a scos un scor de 60,9%, însă numai 22,6% dintre craioveni au pus efectiv ștampila pe numele ei.
La Timișoara, câștigătorul desemnat, Nicolae Robu, a realizat un scor de 52,9% dintre cei care au venit la urne, dar din numărul total al votanților, doar 14,5% l-au votat. În cazul Capitalei, Gabriela Firea a fost aleasă cu 42,9% dintre cei veniți la urne, dar numai 13,8% dintre cei care s-au prezentat efectiv la urne. La Pitești, Cornel Ionică a fost ales în 2016 cu numai 24,8% dintre voturi, care reprezintă doar 8,1% din numărul total al locuitorilor orașului cu drept de vot.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.