„Nimeni nu poate spune că a înțeles cum a apărut acestui virus”, subliniază pentru AFP virologul și ecologul de la Universitatea din Caen, membru al grupului de cercetare privind adaptarea microbiană.
"În acest coronavirus, găsim urme ale mai multor virusuri pe care le cunoaștem în sălbăticie. Cu excepția faptului că nu cunoaștem părinții recenți, știm doar verii", explică cercetătorul care exclude o "origine sintetică" a virusului (de exemplu într-un laborator chinezesc).
Nicio transmisie directă între liliac și oameni
Dezbaterea despre originea virusului are repercusiuni diplomatice, Statele Unite acuzând laboratorul din Wuhan, că se află la originea coronavirusului, lucru pe care Beijingul îl negă. Dar, după marea majoritate a cercetătorilor, coronavirusul a fost transmis oamenilor de către un animal. O piață din Wuhan a fost criticată de oamenii de știință chinezi pentru că ar fi vândut animale sălbatice vii.
Vaccin impotriva Covid-19. 10 cei mai promițători candidați
Prin analiza genetică, oamenii de știință au putut compara SARS-CoV-2 cu un virus colectat în 2013 de la un liliac din Yunnan (sudul Chinei), similar în proporție de 96%.
Dacă o transmisie directă de la liliac la oameni este „posibilă”, nu este însă cea mai probabilă ipoteză, potrivit acestui specialist în coronavirusuri, deoarece sunt necesare contacte apropiate, numeroase și frecvente, astfel încât virusul să poată sări o specie ”dar numai în cazul unui trafic uriaș cu lilieci”, a explicat Meriadeg Le Gouil.
Zibeta este suspect ideal?
"A doua opțiune ar fi creșterea unui alt animal sălbatic", care ar fi servit ca o gazdă intermediară între lilieci și oameni, explică Le Gouil. „Îi lipsește o bucată din puzzle”, care nu este probabil pangolinul, frecvent citat, ci zibeta”, mai spune cercetătorul.
Cu acest mic mamifer, cercetătorul breton s-a mai întâlnit deja în în 2002 cu ocazia precedentei epidemii cauzate de un coronavirus, respectiv SARS, virus care a devenit și subiectul tezei sale, șase ani mai târziu.
„Zibeta este un pic asemănător cu ceea ce consumăm noi ca vânat cum ar fi carnea de căprioară, un fel de mâncare consumată la ocazii speciale”, explică omul de știință francez. "Zibeta este un carnivor apropiat de câine și pisică care uneori vânează în peșteri liliecii pe care îi mănâncă”.
"Creșterea zibetelor a crescut de 50 de ori cu cinci ani înainte de apariția SARS. Animalul prins în sălbăticie a fost dus în ferme, ceea ce a favorizat nașterea unei variante de coronavirus, prezent doar în zibetele crescute de oameni", a adăugat cercetătorul.
Practici extrem de riscante
Astăzi, oamenii de știință chinezi "publică 10 articole pe zi și nimic despre fermele din regiune. Este foarte surprinzător pentru cineva care este conștient de apariția coronavirusurilor", a declarat Meriadeg Le Gouil. "Aș da orice pentru a merge și să testez în China toate tipurile de reproducție care se desfășurau în regiune acum trei sau patru luni."
Proiectul de cercetare Discover, pe care îl coordonează, urmărește cu exactitate SARS-CoV-2, studiind prevalența, diversitatea și evoluția în timp a coronavirusurilor din diferite specii din nordul Laosului și Thailandei. .
"Obiectivul nu este neapărat să găsim piesa care lipsește, care ar fi putut să dispară de atunci. Dar vom avea indicii și un pachet de argumente pentru a înțelege mai bine ce s-a întâmplat", explică cercetătorul. „Cel puțin vom avea o viziune foarte bună despre ceea ce s-a întâmplat și chiar înainte de apariția virusului.”
De asemenea, se pune problema „practicilor riscante” care favorizează apariția virușilor, precum creșterea în ferme a zibetelor sălbatice. „Există, în mod evident, o legătură între aglomerațiile umane în sălbăticie, modul în care interacționăm cu natura și apariția agenților patogeni”, a spus el. „Putem vedea în mod clar legăturile dintre sănătatea ecosistemului și sănătatea umană.”
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.