România a înregistrat progrese remarcabile în creșterea nivelului de trai înainte de criza COVID-19, iar reziliența economică în timpul pandemiei a fost impresionantă.

Un nou studiu economic OCDE referitor la România arată că prioritatea imediată în ceea ce privește economia și sănătatea publică trebuie să fie creșterea masivă a ratei de vaccinare, care se situează la circa 40% și este printre cele mai scăzute din Europa.

Pentru susținerea revenirii pe termen mediu și lung, România trebuie să se concentreze pe o implementare eficientă a Planului Național de Redresare și Reziliență finanțat de UE, prin îmbunătățirea capacității administrative și realizarea reformelor necesare în domenii precum pensiile. Reformele trebuie să se axeze și pe reluarea creșterii productivității, pe crearea de locuri de muncă și pe dezvoltarea competențelor, consolidând statul de drept și finanțele publice.

„Pandemia a lovit puternic România, dar guvernul a gestionat consecințele economice rapid și eficient, contribuind la o redresare rapidă a activității economice”, a afirmat Mathias Cormann, secretarul general OCDE, cu ocazia prezentării studiului la București, alături de prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă.„ Provocările vor continua în toate țările. Prioritatea imediată este îmbunătățirea eficienței campaniei de vaccinare. Ulterior, creșterea productivității prin reducerea barierelor concurențiale, ameliorarea cadrului de reglementare și optimizarea dimensiunii și calității forței de muncă vor fi elemente esențiale ale creșterii nivelului de trai, iar acestea vor facilita convergența veniturilor către nivelurile din țările OCDE.”

Criza COVID-19 a lovit după două decenii de performanțe economice deosebite, în urma cărora PIB-ul României pe cap de locuitor a urcat la peste 60% față de media din OCDE. Este o creștere puternică de la doar circa 30% la începutul anilor 2000.

Redresarea va continua. Studiul estimează o creștere de 4,5% a PIB-ului României în 2022 și 2023, după un plus de 6,3% în 2021. Având în vederea creșterea puternică a inflației, care a depășit ținta stabilită de BNR, politica monetară trebuie să devină mai strictă în funcție de necesități.

Trebuie elaborat un plan credibil pe termen mediu, pentru a permite o reducere treptată a deficitului bugetar. Acest plan trebuie să includă reforme care să vizeze accelerarea absorbției fondurilor UE NextGeneration, îmbunătățirea eficienței cheltuielilor publice și ameliorarea sustenabilității financiare a sistemului de pensii în situația îmbătrânirii populației. Accelerarea modernizării administrației fiscale, precum și reformele menite să elimine prevederile fiscale ineficiente (în special cele vizând microîntreprinderile și anumite sectoare precum cel al construcțiilor) și să majoreze taxele care creează mai puține distorsiuni (cum ar fi taxele pe proprietate) ar putea contribui la creșterea veniturilor și la crearea unui sistem fiscal mai corect și mai eficient.

Creșterea productivității trebuie stimulată. În prezent, productivitatea economică din România reprezintă aproximativ 2/3 din media din OCDE. Un mediu de afaceri mai bun și un stat de drept puternic, care să ajute la atragerea investițiilor, reprezintă cheia stimulării creșterii economice și a veniturilor, readucând astfel România pe calea convergenței economice cu țările din OCDE.

În mod special, o concurență mai puternică și un cadru de reglementare cu proceduri mai simple pentru înființarea și închiderea firmelor ar ajuta companiile eficiente să prospere, să investească și să adopte noi tehnologii. Investițiile în tranziția ecologică și digitală ar fi încă un factor care ar stimula potențialul de creștere al României, ajutând în același timp țara să se apropie de țintele climatice fixate.

Îmbunătățirea calității oportunităților și a mobilității sociale este de asemenea importantă. În ciuda unei scăderi constante a numărului de persoane trăind în sărăcie în ultimii ani, procentul de români care trăiesc cu mai puțin de jumătate din venitul mediu este la nivelul de 17%, față de media OCDE de 12%. România este în urma celor mai multe țări din cadrul OCDE când vine vorba de asigurarea accesului la educație de înaltă calitate, sănătate, locuințe și transport. Disparitățile regionale erau deja considerabile. Pandemia a adâncit inegalitățile, fiind afectate cel mai mult grupurile vulnerabile, în special tinerii, femeile și comunitățile de romi. Este foarte important să se utilizeze educația și formarea pentru a introduce mai mulți lucrători necalificați pe piața muncii cu forme legale. Aplicarea mai multor politici active pe piața muncii și îmbunătățirea accesului la școli vocaționale bune și la educație de calitate pentru adulți ar contribui la eliminarea neconcordanțelor dintre cererea și oferta din acest domeniu. Îmbunătățirea competențelor și a oportunităților de muncă ar ajuta, de asemenea, la reducerea fluxului de emigranți români, care a afectat deja dezvoltarea economică prin crize în ceea ce privește forța de muncă și competențele.

Ce este OCDE și de ce este importantă pentru România

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), cu sediul la Paris, promovează politici pentru îmbunătățirea situației economice și sociale a oamenilor din întreaga lume. Colaborând cu țări membre și partenere, organizația oferă un forum în cadrul căruia guvernele pot interacționa pentru a-și împărtăși experiențele și a căuta soluții pentru provocările economice și sociale sau cele legate de guvernare.

Cele 38 de țări membre OCDE sunt următoarele: Australia, Austria, Belgia, Canada, Chile, Columbia, Costa Rica, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Israel, Italia, Japonia, Coreea, Letonia, Lituania, Luxemburg, Mexic, Țările de Jos, Noua Zeelandă, Norvegia, Polonia, Portugalia, Republica Slovacă, Slovenia, Spania, Suedia, Elveția, Turcia, Regatul Unit și Statele Unite.

OCDE colaborează cu România, precum și cu alte țări care nu sunt membre, prin proiecte specifice la nivel de țară. Această colaborare se face sub diverse forme, cum ar fi participarea în organismele OCDE, evaluări ale politicilor la nivel de țară, integrarea unor seturi relevante de date în bazele de date OCDE, analize comparative și aderarea la instrumentele OCDE.

De-a lungul anilor, România și OCDE au colaborat la o serie de rapoarte și publicații la nivel de țară, inclusiv OECD Capital Market Review of Romania (Analiza OCDE a pieței de capital din România) (2021), Talent Abroad: A Review of Romanian Emigrants (Resurse umane în străinătate: o analiză privind emigranții români) (2019), OECD Public Governance Reviews: Scan of Romania (Analize OCDE privind guvernanța publică: o privire asupra României) (2016) și OECD Competition Assessment Reviews: Romania (Analize OCDE privind concurența: România) (2016).

Consiliul OCDE a decis la data de 25 ianuarie 2022 să facă primul pas în discuțiile de aderare cu România, în paralel cu Argentina, Brazilia, Bulgaria, Croația și Peru. Din acest moment, se vor pregăti foi de parcurs individuale, care vor prezenta termenii, condițiile și procesul de aderare, cu condiția ca țările respective să confirme adeziunea la valorile, viziunea și prioritățile reflectate în declarația privind viziunea OCDE, făcută cu ocazia aniversării a 60 de ani de existență, și în declarația din 2021 al Consiliului Ministerial.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.