Rectificarea bugetară este sub 25% din necesarul pentru finanţarea plafonului la energie şi expune la un risc major capacitatea de a mai funcţiona a întregului sector energetic, potrivit Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE).

Reprezentanţii ACUE subliniază că suma de 2,5 miliarde de lei prevăzută pentru Ministerul Energiei reprezintă doar 7,7% din necesarul de finanţare estimat de minister (31 de miliarde lei) pentru acoperirea angajamentelor asumate de Guvern doar prin OUG 27/2022, până la finalul anului 2022, respectiv achitarea diferenţelor dintre preţul real al facturilor consumatorilor non-casnici şi preţul plafonat al energiei.

Totodată, suma de 7,3 miliarde lei prevăzută pentru Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale pentru întregul capitol de "Asistenţă socială" este mult sub necesarul de finanţare estimat de Federaţia ACUE la solicitarea autorităţilor (de 8,4 miliarde lei) pentru acoperirea angajamentelor asumate de Guvern prin OUG 27/2022, până la finalul anului 2022.

"Actuala rectificare bugetară nu include sumele necesare pentru acoperirea plafoanelor de preţ asumate de statul român pentru perioada aprilie - decembrie 2022 şi expune la un risc major capacitatea de a mai funcţiona a întregului sector energetic. În contextul local şi internaţional, marcat de o creştere abruptă a preţului la energie şi de foarte multe incertitudini în ceea ce priveşte securitatea în aprovizionare, decizia de a 'sub-bugeta' o schemă de sprijin asumată de statul român, de care beneficiază aproximativ 90% din clienţii casnici şi noncasnici, reprezintă un risc major suplimentar care afectează grav rezilienţa întregului sector energetic", se menţionează într-un comunicat al ACUE remis, marţi, AGRPRES.

Sursa citată subliniază că autorităţile au vizibilitate completă asupra pieţei de energie şi nu trebuie să aştepte, aşa cum au afirmat, decontările pentru luna aprilie 2022 pentru a estima corect necesarul de finanţare.

Reprezentanţii federaţiei semnalează că este îngrijorător faptul că autorităţile nu au o perspectivă a evoluţiilor din piaţa locală de energie "şi se eschivează de la obligaţia de a asigura fondurile necesare", prin invocarea unor întârzieri în procesul de decontare, care au fost create tot de instituţii ale statului, "prin prevederi şi proceduri elaborate cu întârziere, defectuoase şi neclare".

"Banii nu sunt pentru furnizori, ci pentru consumatorii de energie. Furnizorii acordă în avans, din fonduri proprii, acest sprijin pentru clienţi. Astfel că, în mod direct şi imediat, această decizie riscă să genereze un blocaj la nivelul activităţii de furnizare, dar impactul ulterior se va resimţi la nivelul întregului sector energetic şi, în ultimă instanţă, la clienţii finali", a declarat Daniela Dărăban, directorul executiv al ACUE.

Pentru proiectul de rectificare bugetară supus dezbaterii publice, ACUE consideră că Ministerul Finanţelor Publice are datoria de a asigura: o bugetare realistă a angajamentelor asumate faţă de clienţii finali, prin schemele de plafonare în vigoare; adaptarea scenariilor de lucru la realitatea pieţei, pentru a asigura funcţionarea în condiţii sustenabile a sectorului energetic; transparenţă în stabilirea şi autorizarea prealabilă a veniturilor şi cheltuielilor publice.

Citește și Criza gazelor. Conducta pe care miza România are probleme

În acelaşi timp, pentru implementarea în condiţii optime a schemelor de sprijin, ACUE consideră că instituţiile publice implicate în procesul de decontare au datoria de a asigura recuperarea decalajului de 5 luni pentru decontarea măsurilor asumate pentru schemele de sprijin, inclusiv prin opţiunea de deducere a sumelor restante din obligaţiile fiscale ale furnizorilor şi/sau decalarea termenelor de plată pe lanţul de aprovizionare şi un proces de decontare în termenul prevăzut de cadrul legal (45 zile), prin adoptarea urgentă a unor proceduri de evaluare a cererilor de decontare şi plată clare, explicite şi transparente.

"Rolul furnizorilor este de a continua alimentarea cu energie a clienţilor. Neacoperirea la timp şi la valoarea reală a sumelor angajate prin OUG 27/2022 vulnerabilizează capacitatea furnizorilor de a mai susţine achiziţia de energie, înmagazinarea pentru sezonul rece şi fluxul financiar pe lanţ, cu impact asupra stabilităţii alimentării cu energie, pentru industrii şi pentru fiecare cetăţean. Rolul furnizorilor, acela de a colecta prin preţul final de pe factură, toate costurile asociate sectorului energetic (producţie, transport, distribuţie, taxe, TVA, accize etc.) este grav afectat de sub-dimensionarea volumelor de plată şi de întârzierea decontărilor", susţin membrii ACUE.

Aceştia semnalează că, în condiţiile în care, din creşterile de preţ înregistrate în zona de producţie de energie, statul român a încasat venituri semnificative (peste 11 miliarde lei, doar din taxarea veniturilor suplimentare), propunerea de alocare a sub 25% din necesarul pentru măsurile de sprijin la clienţii finali dezechilibrează întreg sectorul energetic naţional, în contextul în care toate statele membre UE recomandă măsuri de întărire a rezilienţei acestui sector.

"La aproape 10 luni de la adoptarea unui concept de politică socială, prin utilizarea agenţilor economici din sectorul de furnizare în rol de intermediari şi de pre-finanţatori, a devenit clar că schemele de protecţie adoptate sunt greu implementabile şi nesustenabile", a mai spus Daniela Dărăban.

Pentru evitarea unor efecte nedorite, ACUE consideră că este imperios necesară revizuirea şi planificarea unor măsuri de protecţie în concordanţă cu realităţile pieţei şi aliniate bunelor practici europene. În acest sens, ACUE susţine ajustarea graduală a plafoanelor, acordarea de facilităţi directe pentru consumatori şi protejarea în mod ţintit a persoanelor cu venituri reduse şi a sectoarelor economice cu ponderi mari ale costurilor energetice.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.