Uniunea Europeană a creat oficial un nou grup de lucru "ad hoc", care se va ocupa "de modul în care pot fi utilizate activele rusești înghețate pentru a sprijini reconstrucția în Ucraina". După ce aliații occidentali au înghețat peste 300 de miliarde de euro din activele Băncii Centrale a Rusiei și zeci de miliarde de euro din diverse proprietăți aparținând unor persoane sau entități sancționate, țările baltice și Polonia fac presiuni pentru a canaliza această avere către Ucraina. Redresarea țării va costa câteva sute de miliarde de euro, poate chiar mai mult de 1.000 de miliarde.

Obiectivul este susținut de multe țări. Problema este că trebuie respectată "legislația UE și internațională", așa cum se afirmă cu prudență în concluziile ultimului summit UE, din 9 februarie. Problema ridică vaste întrebări juridice, deoarece există o mare diferență între înghețare și confiscare, între activele persoanelor private (iahtul unui oligarh) și activele entităților publice (rezervele băncilor centrale).

Statul de drept

Pentru a confisca activele private, un stat trebuie, de obicei, să dovedească faptul că acestea au fost dobândite prin activități infracționale. În Italia, Guarda di Finanza a reușit să facă acest lucru în cazul multor membri ai Mafiei. Dar acest lucru ar fi mai dificil pentru oligarhii ruși, nu în ultimul rând pentru că, în mod evident, occidentalii nu pot conta pe sprijinul autorităților ruse pentru a obține dovezi. Democrațiile occidentale, care pretind că respectă statul de drept, nu își pot permite să încalce dreptul internațional.

În ceea ce privește activele Băncii Centrale, acestea sunt a priori acoperite de clauze de "imunitate suverană". Se pot face excepții, dar numai în condiții foarte stricte. Acesta este motivul pentru care, la sfârșitul anului 2022, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a propus să administreze și să investească aceste active rusești, profiturile obținute urmând să revină Ucrainei. Dar, pe lângă faptul că aceste dobânzi ar rămâne modeste față de necesul de reconstrucție, entitățile rusești ar putea susține că aceste câștiguri le aparțin și să dea în judecată sistemul.

Semnal negativ

În Statele Unite, Joe Biden a decis să confiște fonduri de la banca centrală a Afganistanului după preluarea puterii de către talibani în 2021. Dar Washingtonul se pare că este mai precaut în ceea ce privește Rusia. Dacă Europa ar fi singura care ar urma calea confiscării, ar putea, de asemenea, să trimită un semnal de neîncredere către restul lumii și să descurajeze alte bănci centrale să investească în zona euro, într-un moment în care moneda unică încearcă să își consolideze rolul internațional.

Acest lucru înseamnă că grupul de lucru are o misiune foarte dificilă. În primul rând se va afla sub presiunea mai multor șefi de guvern, în special premierului estonian, Kaja Kallas, care este cel mai vehement din Europa în această privință. "Sunt avocat de profesie, sunt antrenat să găsesc soluții juridice", a declarat fostul europarlamentar înaintea ultimului summit al șefilor de stat și de guvern.

Obligația de declarație

Pentru început, grupul de lucru, aflat sub autoritatea diplomatului suedez Anders Ahnlid, va avea sarcina de a identifica și localiza activele rusești înghețate. Potrivit Bloomberg, se așteaptă ca al zecelea pachet de sancțiuni UE împotriva Moscovei, care ar putea fi adoptat săptămâna viitoare, să includă obligația ca toate băncile comerciale să raporteze lista activelor rusești din bilanțurile lor.

Ursula von der Leyen a dezvăluit miercuri că a propus, de asemenea, statelor membre să sancționeze operatorii iranieni care furnizează echipamente, inclusiv drone, forțelor armate ruse.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.