Pentru a clarifica, înainte de toate, ce plătește cumpărătorul și care sunt obligațiile fiscale ale vânzătorului, DCBusiness s-a adresat unui agent imobiliar. 

”În general, aceste costuri legate de perfectarea actelor diferă în funcție de taxele percepute de notariate. În principiu, lucrurile sunt destul de simple. Când cumperi o casă, după ce ai găsit locuința dorită, după ce s-a ajuns la o înțelegere cu propritarul, primul drum ce trebuie făcut este la notariat. Cumpărătorul plătește taxele notariale, tot ce înseamnă intabulare, tot ce înseamnă contractul de vânzare-cumpărare și așa mai departe. Vânzătorul plătește impozitul pe venit. Acest impozit pe venit se taxează, conform legii, de la suma de 450.000 de lei. Altfel spus, tot ce depășește suma de 450.000 de lei se impozitează cu 3%. Ce este sub această sumă nu se impozitează. De principiu, taxele notariale, ceea ce plătește cumpărătorul, reprezintă, în mare, cam 1% din prețul de vânzare. Dar, repet și insist, acest procent depide de tarifele practicate de notari”, a explicat interlocutorul redacției noastre.

Spre exemplu, la cumpărarea unei case amplasată pe teren de 900 metri pătrați pentru 28.000 de euro, taxele notariale de autentificare a contractului de vânzare-cumpărare ar fi, în acest caz, de 2750-2850 de lei, în funcție de biroul notarial ales. La această sumă se adaugă taxa de intabulare de circa 500 de lei, precum și un comision de gestiune a dosarului (aproximativ 650 de lei), tariful pentru arhiva electronică, valoarea asigurărilor, potrivit Imobilare.ro.

Alt exemplu: Cineva care dorește să cumpere un apartament de 65.000 de euro cu credit prin Programul Prima Casă, cu un avans de 6000 de euro, cumpărătorul ar urma să achite un onorariu notarial de aproximativ 950 de lei, plus o taxa de intabulare de 60 de lei. 

Citește și Urmează o criză imobiliară? La ce ne putem aștepta

Actele necesare pentru un contract de vânzare-cumpărare a unui imobil (apartament, casă, teren etc.)

- acte de identitate părţi (vânzător și cumpărător);

- acte de proprietate asupra imobilului ce face obiectul tranzacţiei (după caz: contract vânzare-cumpărare, contract de donaţie, proces-verbal de predare-primire, sentinţă/decizie civilă definitivă şi irevocabilă, titlu de proprietate, certificat de moştenitor3 etc.);

- certificat fiscal pe numele proprietarului, eliberat de Administraţia Financiară competentă, din care să rezulte că proprietarul este la zi cu plăţile către Stat. Administraţia Financiară competentă este cea la care se plăteşte impozitul anual pentru imobilul respectiv;

- documentaţia cadastrală (fişa bunului imobil, plan de amplasament, plan releveu, încheiere de intabulare etc.);

- extrasul de carte funciară care se obţine prin intermediul biroului notarial şi este valabil 10 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii;

- certificatul de performanță energetică, eliberat de un auditor energetic atestat;

- în cazul apartamentelor, adeverinţa eliberată de asociaţia de proprietari sau locatari care sa arate situația datoriilor față de asociațe faţă de aceasta (întreţinere, cheltuieli, reparaţii, cheltuieli comune etc.);
ultima factură și chitanță privind plata la zi a utilităţilor aferente imobilului. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.