Patru companii, puternice ca niște state, domină comerțul global cu cereale și au obținut profituri de excepție începând din 2021 datorită creșterii vertiginoase a prețurilor pe piețele angro și sunt acuzate de lipsă de transparență pe fondul crizei alimentare mondiale. Prețul grâului, al porumbului și al uleiului vegetal a atins niveluri record în mai 2022 pe piețele perturbate de pandemie și apoi de războiul din Ucraina. De atunci, ele au scăzut, dar rămân la un nivel istoric ridicat. "Puterea lor, care este adesea ascunsă, este egalată doar de discreția lor", a rezumat pentru Le Figaro Bruno Parmentier, inginer și economist specializat în probleme alimentare.

Nu se cunoscut cotele de piață

Cu toate acestea, cvartetul format din Archer Daniels Midland (ADM), Bunge, Cargill și Louis-Dreyfus - ale căror inițiale formează acronimul "ABCD" - controlează "între 70 și 90% din comerțul mondial cu cereale", amintește Jennifer Clapp, economistă la Universitatea Waterloo din Canada. Este imposibil să se cunoască cu exactitate cotele de piață ale acestor patru giganți. Doi dintre ei nu sunt cotați la bursă și nu fac publice detalii despre performanțele lor. Ca să nu mai vorbim de faptul că noii jucători din Asia, precum COFCO din China, au concurat, în ultimii ani, cu acest oligopol istoric.

Gigantul american Cargill, cel mai mare trader agricol din lume, a atins cel mai ridicat nivel din ultimii 157 de ani, potrivit agenției Bloomberg, cu un profit net de 6,68 miliarde de dolari la sfârșitul exercițiului financiar 2021/22, încheiat la 31 mai. O cifră în creștere cu 35% față de anul trecut. Aceste rezultate impresionante plasează Cargill, și în acest an, pe primul loc în topul celor mai mari companii necotate din Statele Unite, potrivit unui clasament de referință realizat de Forbes. În 2022, un "an excepțional", grupul american ADM a înregistrat un profit net record de 4,34 miliarde de dolari, în creștere cu 60%. "În timp ce securitatea alimentară și energetică a milioane de oameni este amenințată de creșterea prețurilor la alimente și mărfuri, comercianții obțin profituri record", declara, la jumătatea lunii ianuarie, ONG-ul elvețian Public Eye.

De la Dallas, la Delhi

"Dacă au cumpărat grâu în ianuarie 2022 pentru a fi livrat trei luni mai târziu, înainte ca prețurile să crească vertiginos din cauza războiului, au putut să îl vândă ulterior la un nivel mult mai ridicat", explică Jennifer Clapp. Cererea de cereale nu a scăzut de atunci, iar "rămânem bine plasați pentru a profita de oportunitățile de creștere care ne așteaptă", spunea, în februarie, directorul general al Bunge, Greg Heckman.

Compania "nu stabilește prețurile materiilor prime", Cargill spune că nu a "profitat de pe urma crizei". Grupul susține că a contribuit la stabilitatea sistemului alimentar mondial, oferind în același timp un ajutor de aproape 162 de milioane de dolari organizațiilor umanitare. ABCD-urile subliniază, de asemenea, explozia costurilor lor, de la îngrășăminte azotate la transport și combustibil.

Este imposibil să-i eviți

Din "Dallas până la Delhi", după cum spune ADM, acești mastodonți puțin cunoscuți nu sunt doar intermediari pe piețele financiare: ei dețin terenuri, aprovizionează fermierii cu semințe și îngrășăminte, le cumpără cerealele și apoi le transportă pe vapor, le depozitează și le vând. "Este imposibil să spui: "Nu voi lucra cu Cargill sau ADM"", spune Pat Mooney, fondator al ONG-ului canadian ETC și specialist în concentrarea în industria agroalimentară. Potrivit lui Mooney, ”ABCD” nu și-au îndeplinit funcțiile de bază. Adică, "să se asigure că alimentele ajung la oamenii care au nevoie de ele la un preț stabil", spune Pat Mooney, în ciuda "abundenței ofertelor publice și private" de cereale.

Un ”martie roșu al prețurilor”

În Franța, supermarketurile avertizează de câteva săptămâni că prețurile vor crește vertiginos - cu aproximativ 10% - în magazinele lor începând cu luna martie. Specialistul în domeniu Olivier Dauvers a folosit expresia "martie roșu" pentru a da măsura a ceea ce îi așteaptă pe clienți, expresie pe care profesioniștii din retail și politicienii au relativizat-o între timp. Această creștere bruscă a prețurilor ar fi consecința unor negocieri comerciale între distribuitori și furnizorii lor privind prețul de gros al produselor vândute pe rafturi. Industria agroalimentară spune că este nevoită să majoreze tarifele oferite distribuitorilor din cauza contextului inflaționist cu care se confruntă de mai bine de un an.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.