Modificări majore în sistemul public de pensii

Începând cu 1 septembrie 2024, sistemul public de pensii din România este reglementat printr-o nouă lege, care aduce modificări semnificative. Legea 360/2023, recent adoptată, redefinește structura pensiilor oferite de stat, reducând numărul acestora la patru categorii principale. În acest context, una dintre schimbările esențiale este eliminarea pensiei anticipate fără penalizări, lăsând în vigoare doar varianta cu penalizări.

Guvernanții au subliniat că aceste modificări au fost necesare pentru a asigura sustenabilitatea financiară a sistemului public de pensii pe termen lung. Totodată, noua lege aduce clarificări și simplificări în ceea ce privește drepturile și condițiile de pensionare, având ca scop adaptarea la realitățile economice și demografice actuale.

Cele patru categorii de pensii reglementate

Noua lege reglementează patru tipuri de pensii: pensia pentru limită de vârstă, pensia anticipată, pensia de invaliditate și pensia de urmaș. Prin această simplificare, se urmărește o gestionare mai eficientă a sistemului public de pensii, reducând posibilitatea de confuzie și asigurând o mai bună înțelegere a drepturilor de către cetățeni.

Vârsta de pensionare va crește la 65 de ani până în 2035

Una dintre modificările importante aduse de noua lege se referă la vârsta standard de pensionare. Începând din 2035, vârsta standard de pensionare va fi de 65 de ani atât pentru bărbați, cât și pentru femei. Această măsură urmărește alinierea la tendințele europene și reflectă creșterea speranței de viață, precum și necesitatea de a asigura sustenabilitatea sistemului de pensii în fața provocărilor demografice.

Pensia anticipată, acum doar cu penalizări

În noua structură a pensiilor, pensia anticipată fără penalizări a fost eliminată. Conform legislației anterioare (Legea 263/2010), existau două tipuri de pensie anticipată: una fără penalizări și una parțială, cu penalizări. Acum, singura opțiune disponibilă este pensia anticipată cu penalizări, ceea ce înseamnă că persoanele care doresc să iasă la pensie mai devreme vor suporta o reducere a cuantumului pensiei.

Pensia anticipată se poate solicita cu până la 5 ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, de către persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv. Cuantumul acestei pensii se stabilește prin diminuarea pensiei pentru limită de vârstă, în funcție de numărul de ani de cotizare și de numărul de luni cu care se reduce vârsta de pensionare. Reducerea este calculată astfel:

până la un an: 0,40%

• între un an și 2 ani: 0,35%

• între 2 și 3 ani: 0,30%

• între 3 și 4 ani: 0,25%

• între 4 și 5 ani: 0,20%

După îndeplinirea condițiilor pentru pensia pentru limită de vârstă, pensia anticipată se transformă automat în pensie pentru limită de vârstă, iar penalizarea este eliminată. De asemenea, pensia se recalculează, incluzând eventualele stagii suplimentare de cotizare realizate în perioada de anticipare.

Pensiile de invaliditate și de urmaș

Noua lege a pensiilor păstrează reglementările anterioare în ceea ce privește pensiile de invaliditate și de urmaș, cu unele ajustări importante.

Pensia de invaliditate se acordă persoanelor care au realizat stagii de cotizare contributive în sistemul public de pensii și care nu au împlinit vârsta standard de pensionare, dar care au capacitatea de muncă afectată din cauza:

• accidentelor de muncă și bolilor profesionale, constatate conform legii;

• altor boli și accidente care nu au legătură cu munca.

În cazul pensiei de urmaș, se mențin regulile anterioare. Aceasta se acordă copiilor și soțului supraviețuitor, în cazul în care susținătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condițiile pentru obținerea unei pensii. Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș pe tot timpul vieții, cu condiția să fi împlinit vârsta standard de pensionare și să fi fost căsătorit cu susținătorul decedat timp de cel puțin 15 ani.

Consecințe și așteptări

Modificările aduse de Legea 360/2023 marchează un moment important în reforma sistemului public de pensii din România. Prin reducerea numărului de tipuri de pensii și prin ajustările aduse, guvernanții speră să creeze un sistem mai sustenabil, care să poată face față provocărilor economice și demografice pe termen lung.

Eliminarea pensiei anticipate fără penalizări este una dintre măsurile cele mai discutate, având un impact direct asupra celor care intenționau să se retragă din activitate înainte de vârsta standard de pensionare. De asemenea, creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani până în 2035 reflectă tendințele la nivel european și necesitatea de a adapta sistemul la realitățile economice actuale.

Rămâne de văzut cum vor reacționa cetățenii la aceste schimbări și care va fi impactul real al noii legi asupra sistemului public de pensii în anii următori. Ce este cert este că această reformă reprezintă un pas esențial în asigurarea sustenabilității financiare a pensiilor, într-un context în care populația României continuă să îmbătrânească, iar resursele financiare sunt tot mai limitate.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.