Magnatul rus Roman Abramovici şi-a adus în Turcia, acolo unde se află acum întreaga sa flotă personală, şi cele două ambarcaţiuni pe care le avea la Barcelona. Ultimele două iahturi care au ajuns în apele turceşti sunt "Garcon" şi "Halo", care au scăpat de sancţiuni din portul Falmouth, din sudul Antigua, unde fuseseră acostate după începerea războiului şi unde riscau să fie confiscate de către autorităţile britanice, relatează Rador.
Cele două ambarcaţiuni au fost salvate de regulile ţării din Caraibe, care nu confiscă iahturi decât dacă proprietarul se face vinovat de o infracţiune. Aceste circumstanţe au permis "Halo" şi "Garcon" să navigheze spre portul turcesc Gocek, unde au ajuns în urmă cu câteva zile, nu departe de locul unde sunt ancorate celelalte două iahturi ale fostului proprietar al clubului Chelsea, care au ajuns în Turcia în martie trecut, urmând rute concepute special pentru a evita apele internaţionale şi mai ales sancţiunile.
Cea mai mare dintre cele două, "Eclipse", în valoare de 600 de milioane de dolari, a rămas în primele luni de conflict ancorată la Mugla, în provincia Marmaris, nu departe de locul în care se află "My Solaris", în valoare de 780 de milioane de dolari. Ambele sunt înregistrate în Maldive. Cu toate acestea, faptul că ”My Solaris” a rămas în portul de croazieră din Bodrum, o cunoscută staţiune de pe litoralul turc, a atras atenţia caselor de avocatură engleze, care au remarcat că portul este listat la bursa londoneză.
Vestea s-a scurs în presa britanică, cu ipoteza unei încălcări a sancţiunilor din Marea Britanie; fapt care l-a determinat pe magnatul rus să mute din nou cele două iahturi ale sale, care au părăsit porturile unde ancoraseră încă din martie şi s-au îndreptat spre Gocek. Poveste care s-ar putea repeta şi în lunile urmatoare, având în vedere că, potrivit relatărilor presei turce, iahturile vor fi nevoite să părăsească zona odată cu sosirea toamnei.
Potrivit site-ului Lloyd's Intelligence List, iahtul de 140 de metri "My Solaris" a părăsit portul Barcelona în data de 8 martie, iar două zile mai târziu după intrarea în vigoare a sancţiunilor Marii Britanii se afla în largul Siciliei, după care pe 12 martie a acostat la Tivat, Muntenegru, de unde a pornit spre portul Bodrum, din sudul Turciei. Iahtul a urmat un traseu care, fără a intra în apele greceşti, i-a permis să evite sancţiunile europene, care au început în data de 15 a acelei luni.
Cealaltă ambarcaţiune, "Eclipse", cu lungime de 140 de metri, două piste pentru aterizarea elicopterului şi un mini submarin ataşat, a părăsit Antilele pe 3 martie, ajungând în portul Marmaris din Turcia pe 22, călătorind pe o rută care i-a permis să evite sancţiunile. Decizia guvernului turc al preşedintelui Recep Tayyip Erdogan de a nu aplica sancţiuni economice împotriva Rusiei şi de a lăsa spaţiul aerian deschis, a făcut din Turcia una dintre puţinele destinaţii disponibile pentru ruşii care au decis să părăsească ţara. Printre aceştia, aproximativ 20.000 de persoane de când a început conflictul în Ucraina, se numără dizidenţi, jurnalişti, academicieni şi chiar şi unii oligarhi care fuseseră apropiaţi de preşedintele rus Vladimir Putin. Abramovici, considerat capabil să medieze cu Kremlinul datorită relaţiilor sale apropiate cu preşedintele rus Putin, a fost prezent pe 29 martie la Istanbul, când delegaţii din Rusia şi Ucraina s-au întâlnit pentru a continua negocierile începute anterior în Belarus.
Cu vize Schengen
Pe de altă parte, Finlanda a devenit o importantă ţară de tranzit pentru turiştii ruşi care călătoresc în Europa, astfel că maşini Porsche, Bentley şi alte mărci de lux, înmatriculate în Rusia, umplu parcarea aeroportului din Helsinki, de unde turiştii îşi continuă traseul. O privire rapidă în parcarea aeroportului din Helsinki arată zeci sau chiar sute de maşini de ultimă generaţie, cu numere de înmatriculare ruseşti, printre care noul Mercedes-Benz S-Class Sedan şi un Porsche 911 Turbo S.
Uniunea Europeană şi-a închis spaţiul aerian pentru avioanele ruseşti după ce Moscova a invadat Ucraina, ceea ce i-a determinat pe ruşii care vor să călătorească în Europa să traverseze frontiera cu maşina sau, dacă sunt dispuşi să facă un ocol, să zboare cu companii aeriene non-occidentale. De la ridicarea de către Moscova, în iulie, a restricţiilor privind călătoriile în legătură cu COVID-19, numărul turiştilor ruşi a crescut, în paralel cu o nemulţumire tot mai mare în Europa în legătură cu venirea lor, în contextul războiului din Ucraina.
Intervievat de AFP, ministrul de externe Pekka Haavisto a spus că Finlanda a devenit o "ţară de tranzit" pentru turiştii ruşi, adăugând că există "mulţi turişti ruşi pe aeroportul din Helsinki în acest moment". "Vin aici cu vize Schengen emise de multe ţări şi îşi continuă drumul prin aeroportul din Helsinki", a explicat Haavisto.
"Ungaria, Spania, Italia, Austria şi Grecia emit în general (vize) pentru ruşi şi sunt principalele ţări care fac asta în fiecare an", a explicat pentru AFP Mert Sasioglu, un reprezentant al poliţiei de frontieră. Regulamentul Schengen nu permite Finlandei să îşi închidă frontiera pentru anumiţi cetăţeni, precizează Haavisto. O astfel de măsură nu poate fi decisă decât în comun în cadrul UE.
Citește și Pe urmele unui oligarh rus. Cum a fost vânat miliardarul Andrei Skoci
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.