Investitorii de succes nu rămân așa toată viața. Dar puțini sunt cei care s-ar putea compora, prin amplitudinea suișurilor și coborâșurilor, cu Julian Robertson, omul de afaceri care a fondat unul dintre cele mai de succes fonduri speculative din istorie, după care a pierdut o grămadă de bani și a renunțat să mai gestioneze activele altora. 

Născut într-o familie fără griji financiare, tatăl fiind managerul unei firme de textile, elevul Julian nu a străluict la școală, iar studiile superioare le-a absolvit la o universitate medie, ca valoare, după standardele americane, din Carolina de Nord. După armată s-a mutat la New York unde 20 de ani a lucrat la firma de investiții Kidder, Peabody&Co, urcând pe scara ierarhică până la funcția de șef al departamentului de active Webster Securities. 

În 1979, Robertson i-a surprins pe toți: și-a luat familia și a plecat într-o vacanță în Noua Zeelandă. Avea 47 de ani când a decis că este momentul pentru o schimbare radicală. Un an mai târziu, Julian a înființat Tiger Management Corporation - unul dintre primele hedge fund-uri din lume. Iar toate fondurile care, ulterior, au intrat în grupul Tiger, au purtat nume de animale de pradă: Lion, Panther, Jaguar, Ocelot, Puma. 

Tiger a pornit cu un capital de 8 milioane de dolari, bani adunați de la prietenii și rudele lui Robertson. În 1996 erau deja 7,2 miliarde, pentru ca în 1998, activele Tiger Management să fie evaluate la 22,8 miliarde dolari. Cum a reușit? În primul rând, Julian a fost, potrivit analiștilor, un investitor extrem de talentat: subordonații lui povestesc cum, ”dintr-o privire, șeful putea să observe, într-un lung șir de cifre pe care nu-l mai văzuse niciodată, și să spună ce era corect și ce nu”. 

Citește și Au vrut să cumpere tot argintul din lume, dar au pierdut tot

În al doilea rând, el anticipa cu mare precizie evoluția cotațiilor: Tiger a reușit să termine pe plus chiar și anul de criză 1987, pentru că s-a reorientat la timp de la obligațiuni americane la cele străine. Iar în 1993, profitul fondului a crescut cu 80% grație unor tranzacții bine inspirate cu obligațiuni. În același timp, Robertson știa să găsească oameni talentați, adunând în jurul cei mai buni analiști de pe Wall Street. Julian cerea angajaților săi dăruire totală, dar știa să răsplătească munca depusă. În 1993, spre exemplu, el a alocat 300 de milioane de dolari pentru primele subalternilor.

Companiile erau selectate cu foarte mare atenție. Analiștii nu se limitau doar la studierea rapoartelor financiare. Ei vizitau expoziții comerciale, citeau zeci de reviste de specialitate. Una dintre angajate a povestit, la un moment dat, că pentru compania Avon a fost nevoită să se devină distribuitor de produse cosmetice pentru a înțelege mecanismul afacerii și a evalua șansele. 

Problemele au apărut în 1994. Dorind să calce pe urmele idolului său, George Soros, Robertson a redus investițiile în acțiuni, trecând la comerțul cu valută. În trei luni, Tiger a pierdut 12% și, pentru prima dată, s-a confruntat cu o fugă a investitorilor. Au urmat alte și alte erori, deși Julian a angajat alți specialiști, inclusiv de la banca Morgan Stanley. Totuși, în 1998, Tiger reușea aproape imposibilul: activele companiei atingeau 22,8 miliarde dolari, mai mult decât Quantum Group, patronat de Soros. 

Dar tot 1998 a fost, pentru Robertson, anul apocalipsei: nu se lega nimic, ca și cum nimeni la Tiger nu mai putea privi în perspectivă, ”simțind” potențialul sectorului tehnologic, în plină ascensiune, și desprinderea de vechea economie. Pe 1 aprilie 2000, la aproape 18 luni de la momentul de glorie, Robertson a luat una dintre cele mai grele decizii ale vieții sale: a închis tote cele șase fonduri care intrau în componența Tiger, iar capitalul rămas l-a restituit clienților. Ulterior, el a recunoscut că abordarea lui rațională în evaluarea companiilor și a tranzacțiilor s-a ciocnit de creștere lipsită de orice logică a firmelor de internet. 

Julian Robertson are acum 88 de ani, continuă să rămână pe piață, dar la conducerea unei companii modeste, are o soție și trei copii, o avere de 4,4 miliarde de dolari, face donații generoase și își ajută foștii subalterni să-și pună pe picioare propriile afaceri. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.