Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), pensia medie lunară din România a atins valoarea de 2.427 de lei în al doilea trimestru al acestui an. Aceasta reprezintă o creștere ușoară, de 0,4%, față de trimestrul precedent. În același timp, numărul mediu de pensionari a fost de 4,971 milioane, ceea ce indică o scădere față de perioada anterioară.

Evoluția pensiei medii de asigurări sociale de stat

În perioada aprilie-iunie 2024, pensia medie de asigurări sociale de stat a ajuns la 2.292 de lei. Acest indicator arată o creștere constantă față de anii anteriori, dar și o ușoară scădere a raportului dintre pensia medie nominală netă și câștigul salarial mediu net. În acest trimestru, raportul a fost de 50,4%, în scădere față de 52,4% în primele trei luni ale anului.

Această scădere indică faptul că, deși pensiile au crescut în termeni nominali, ele nu au ținut pasul cu majorările salariale din economie. Această tendință pune presiune pe pensionari, al căror nivel de trai este afectat de inflație și de creșterea prețurilor la bunuri și servicii esențiale.

Scăderea numărului de pensionari

Comparativ cu aceeași perioadă din 2023, numărul mediu de pensionari a scăzut cu 7.000 de persoane, ajungând la 4,971 milioane. Aceasta este o tendință observată și în primele trei luni ale anului, când s-a înregistrat o scădere de 6.000 de persoane. În ciuda acestei diminuări generale, numărul pensionarilor din sistemul asigurărilor sociale de stat a crescut cu 1.000 de persoane în comparație cu trimestrul 2 din 2023.

Aceste cifre reflectă atât îmbătrânirea populației, cât și o anumită stabilitate în sistemul de pensii din România, unde pensiile de asigurări sociale rămân principala formă de susținere financiară pentru vârstnici.

Ponderile diferitelor categorii de pensii

Din totalul pensionarilor de asigurări sociale, cei care au ieșit la pensie pentru limită de vârstă continuă să dețină ponderea majoritară, cu 80,2%. Urmează pensionarii cu pensii de urmaș (9,7%) și cei cu pensii de invaliditate (8%). Cele mai mici ponderi le-au avut pensionarii cu pensii anticipate parțial, reprezentând 2% din total, și cei cu pensii anticipate, care au însumat doar 0,1%.

Acest profil al categoriilor de pensii arată că majoritatea pensionarilor din România ies din activitate la vârsta legală de pensionare, cu un stagiu complet de cotizare. În același timp, pensiile anticipate și cele de invaliditate rămân opțiuni marginale, reflectând o populație activă în declin din punct de vedere demografic.

Discrepanțele regionale ale pensiilor

Un aspect notabil este diferența semnificativă dintre valoarea pensiilor în funcție de regiune. În județul Hunedoara, pensia medie de asigurări sociale de stat este de 3.054 de lei, cea mai mare din țară. La polul opus, în județele Botoșani, Vrancea și Giurgiu, valorile pensiilor medii sunt semnificativ mai mici, cuprinse între 1.811 și 1.829 de lei.

Această diferență de 1.243 de lei între județul cu cea mai mare pensie și cel cu cea mai mică pensie reflectă disparitățile economice între regiunile țării. Bucureștiul și județul Gorj se numără, de asemenea, printre zonele cu pensii medii ridicate, de 2.910, respectiv 2.744 de lei.

Raportul pensionari-salariați și implicațiile economice

O altă provocare semnificativă este raportul dintre numărul de pensionari și cel de salariați. La nivel național, acesta este de 8 pensionari la 10 salariați, însă variațiile teritoriale sunt considerabile. În București și județul Ilfov, raportul este de 4 la 10, în timp ce în județele Vaslui și Teleorman situația este mult mai dificilă, cu 14, respectiv 15 pensionari la 10 salariați.

Aceste diferențe teritoriale pun în lumină provocările demografice și economice cu care se confruntă anumite regiuni ale țării. Județele unde numărul pensionarilor depășește semnificativ pe cel al salariaților se confruntă cu o presiune economică sporită, deoarece finanțarea sistemului de pensii devine din ce în ce mai dificilă.

Beneficiarii pensiei sociale minime

În al doilea trimestru din 2024, numărul beneficiarilor indemnizației sociale minime garantate, reglementată prin OUG nr. 6/2009, a fost de 1,140 milioane de persoane. Dintre aceștia, 1,039 milioane de persoane proveneau din sistemul asigurărilor sociale de stat, ceea ce reprezintă 22,6% din totalul pensionarilor din această categorie.

Alți beneficiari provin din fostul sistem pentru agricultori (96.600 de persoane, reprezentând 65,2% din totalul acestei categorii) și din sistemul militar (3.700 de persoane, adică 1,7% din total).

Aceste date subliniază faptul că un număr semnificativ de pensionari se bazează pe pensia minimă garantată, ceea ce ridică probleme în privința sustenabilității și echității sistemului de pensii. Creșterea pensiilor sociale minime devine astfel o necesitate pentru a asigura un trai decent unei părți semnificative din populația vârstnică.

Cifrele prezentate de INS pentru al doilea trimestru din 2024 arată o creștere lentă a pensiilor, dar și provocări majore în ceea ce privește sustenabilitatea sistemului de pensii. Discrepanțele regionale și raportul tot mai dezechilibrat între numărul de pensionari și cel de salariați impun măsuri urgente pentru a asigura echilibrul economic pe termen lung.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.