"Cred că astăzi este dificil să vorbim despre astfel de lucruri, pentru că e greu de interpretat, există interpretări diferite la fiecare şi în acelaşi timp nu cred că poţi să aplici această măsură unitar. Şi atunci, dacă vrei să faci o reformă a aparatului administrativ trebuie să o faci atunci când nu ai lupta asta cu criza în domeniul sănătăţii. Aparatul administrativ este cel de care avem nevoie, tot, să luptăm cu această criză. (...) Am auzit discuţiile din spaţiul public, le ştiu.(...) Nu cred că este momentul astăzi pentru aşa ceva. Cred că putem să facem reformă pentru tot aparat administrativ, dar nu atunci când luptăm cu coronavirusul", a precizat Cîţu la Digi 24.
INS. Au crescut comenzile din industria prelucrătoare
Acesta a fost întrebat când va începe să se aplice schema privind şomajul tehnic pentru bugetari şi a reiterat că la ministerul de Finanţe nu există aşa ceva în discuţie.
"Nu există aşa ceva în discuţie în Ministerul Finanţelor şi nu este ceva ce eu aş susţine în acest moment. Azi este nevoie de fiecare om în administraţia publică. (...) Eu vă spun: în ceea ce mă priveşte, la Ministerul Finanţelor, nu s-a discutat aşa ceva, nu există un astfel de proiect. (...) Problema este de moment şi cred că putem face acest lucru şi să suportăm toţi costurile. Unii suportă azi, alţii după acest moment. Cred că azi trebuie să ne concentrăm toate resursele pe care le avem în sectorul administrativ şi în sănătate", a precizat ministrul Finanţelor.
Pe de altă parte, întrebat dacă se gândeşte la o schemă discutată la nivel paneuropean conform căreia angajaţii de la privat să fie păstraţi, dar să fie plătiţi parţial, pentru muncă parţială, şeful de la Finanţe a răspuns că există mai multe scheme ce vor fi discutate cu sectorul privat şi că există şi această variantă, dar nu sunt luate decizii.
Prim-ministrul Ludovic Orban a cerut recent miniştrilor să analizeze la nivelul fiecărui domeniu şi al fiecărei entităţi aplicabilitatea ordonanţei de urgenţă care vizează introducerea unei forme de şomaj tehnic pentru sistemul public.
"Ministerul Muncii a elaborat proiectul şi solicitarea mea către dumneavoastră este să analizaţi, fiecare pe domeniul de activitate, fiecare entitate pe care o aveţi în subordine sau în coordonare, astfel încât reglementarea să ţină cont de realitate şi să răspundă acestei nevoi de solidaritate prin care şi noi, cei din sectorul public, să preluăm o parte din greutate, din povara care ne-a fost pusă pe umeri din cauza acestei epidemii", a afirmat prim-ministrul, în debutul şedinţei de Guvern.
El a susţinut că "solidaritatea trebuie să se manifeste" într-o astfel de situaţie şi că toţi trebuie "să preia pe umeri" din greutatea crizei generate de epidemie.
Premierul a menţionat că a optat pentru acest mecanism inclusiv "din raţiuni epidemiologice", pentru a reduce riscul de răspândire a noului coronavirus.
"În instituţiile publice angajaţii vor fi împărţiţi în jumătate - pe fiecare birou, serviciu, direcţie - astfel încât să se asigure funcţionalitatea instituţiilor, ministere, agenţii, autorităţi, primării, consilii judeţene. Jumătate dintre angajaţi lucrează 15 zile şi restul de 15 zile din lună - zece zile de lucru - deci practic zece zile lucrează şi restul rămân într-o formă echivalentă şomajului tehnic. În perioada în care jumătate stă în şomaj tehnic, lucrează cealaltă jumătate. Practic, perioada de 15 zile echivalează cu perioada de izolare, timp în care se manifestă virusul la persoanele care sunt infectate şi în felul ăsta putem şi să diminuăm răspândirea virusului, pe de altă parte, această procedură urmând să asigure funcţionalitate instituţiilor, asigurarea serviciilor către cetăţenii români, cu atât mai mult cu cât am adoptat ordonanţa prin care toate instituţiile publice au obligaţia de a comunica online cu cetăţenii, cu companiile, cu partenerii", a explicat prim-ministrul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.