După ce universitățile, în calitate de solicitanți, se înscriu în program, acestea pot începe procedura de selecție și de pregătire a studenților, în vederea înființării afacerilor gândite de ei. 

Cine va da bani studenților

Banii ajung la studenți prin Universități care cer finanțările de la Ministerul Fondurilor Europene.

Pot cere bani următoarele instituții care devin și administratori de schemă:

• instituţii de învăţământ superior publice şi private, acreditate;

• școli doctorale şi graduale cu personalitate juridică, inclusiv parteneriate intre acestea și sectorul privat;

• institute/centre de cercetare acreditate, inclusiv institute de cercetare ale Academiei Române;

• Academia Română;

• asociaţii profesionale;

• camere de comerţ şi industrie;

• instituții și organizații membre ale Pactelor Regionale și Parteneriatelor Locale pentru Ocupare și Incluziune Socială;

• furnizori de formare profesională continuă autorizaţi, publici şi privaţi;

• organizaţii sindicale şi patronate;

• membri ai Comitetelor Sectoriale şi Comitete Sectoriale cu personalitate juridică;

• ONG-uri;

• sau parteneriate între oricare din categoriile menționate mai sus.

Patronatul Concodria: Planul de relansare generează unele îngrijorări

Aceste instituții vor organiza și cursuri de formare antrepenorială, la finalul cărora vor fi selectate cele mai bune planuri de afaceri.

Domeniile din care vor fi selectate planurile de afaceri

• turism și ecoturim; 

• textile și pielărie;

• lemn și mobilă; 

• industrii creative; 

• industria auto și componente; 

• tehnologia informațiilor și telecomunicații; 

• procesarea alimentelor și băuturilor;

• sănătate și produse farmaceutice; 

• energie și management de mediu; 

• bioeconomie, biofarmaceutică și biotehnologii;

• construcții;

• distribuție.

Ce se va întâmpla după selecție

Studenții ale căror planuri de afaceri au trecut de etapa de selecție vor putea participa și la alte activități precum simularea de întreprideri sau efectuarea de internship-uri, activități menite să dezvolte spiritul antreprenorial al studenților și să-i introducă în câmpul muncii, acolo unde urmează să-și implementeze afacerea. Pe lângă aceste activități, cei selectați vor beneficia și de servicii personalizate de consiliere și de înființarea propriu-zisă a afacerii. 

Ce sume se acordă

- maximum 40.000 de euro, pentru cel puțin două locuri de muncă create;

- maximum 60.000 de euro, pentru cel puțin trei locuri de muncă create;

- maximum 80.000 de euro, pentru cel puțin patru locuri de muncă create;

- maximum 100.000 de euro, pentru cel puțin cinci locuri de muncă create.

Banii se vor acorda în două tranșe, în baza unui contract de subvenție, astfel: 75 % la înființarea companiei și 25% în momentul în care antreprenorii vor face dovada că au ocupat locurile de muncă.

Fiecare beneficiar al acestui ajutor financiar va avea la dispoziție maximum șase luni de la semnarea contractului să angajeze numărul minim de persoane asumat în planul de afaceri. Dacă nu fac acest lucru, a doua tranșă de bani nu se mai acordă și trebuie să returneze prima tranșă primită (cei 75%).

Cel care monitorizează întreaga activitate a firmelor înființate este administratorul de schemă (respectiv facultatea). Monitorizarea se desfășoară timp de 12 luni, adică exact perioada în care studenții trebuie să implementeze ce și-au propus în planul de afaceri.

Studenții care pot beneficia de finanțare pentru crearea unei afaceri sunt cei care se află în cel puțin anul doi de studii, doctoranzii aflați în ciclul de studii universitare de doctorat și cursanții de școli postliceale aflați în cel puțin anul doi de studii. Aceștia vor forma grupul țintă al proiectului și trebuie să provină din regiuni mai puțin dezvoltate ale României: Nord-Est, Sud-Est, Sud Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Vest, Nord-Vest și Centru.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.