Cum vrea statul să aducă banii diasporei în economie

Investiții cu capital românesc din afara țării, sprijinite de stat

Potrivit proiectului de lege, firmele nou-înființate sau dezvoltate în România, care au capital majoritar deținut de cetățeni români din diaspora, pot beneficia de ajutor de stat în cadrul programelor de relansare economică. Măsura vizează stimularea repatrierii capitalului acumulat în străinătate și canalizarea acestuia către investiții cu valoare adăugată.

Autoritățile consideră că diaspora reprezintă o resursă economică insuficient valorificată, nu doar prin remitențe, ci și prin know-how, experiență managerială și acces la piețe externe.

Citește și: Dan Șucu: Relansarea economică reală cere responsabilitate fiscală și stoparea risipei

Ce tipuri de sprijin pot primi firmele din diaspora

Ajutorul de stat acordat firmelor controlate de români din străinătate poate îmbrăca mai multe forme, în funcție de dimensiunea și natura proiectelor: granturi pentru investiții, garanții de stat pentru finanțări bancare, facilități fiscale sau alte instrumente financiare prevăzute de legea relansării economice.

Gestionarea acestor scheme revine Ministerul Finanțelor, în colaborare cu alte instituții ale statului, care vor stabili criterii de eligibilitate și proceduri de accesare a sprijinului.

Condiții clare pentru accesarea ajutorului

Pentru a evita utilizarea abuzivă a facilităților, legea prevede condiții stricte privind structura acționariatului și controlul asupra firmelor beneficiare. Capitalul trebuie să fie majoritar românesc, iar investițiile trebuie realizate efectiv pe teritoriul României, cu obligația menținerii activității pentru o perioadă determinată.

De asemenea, firmele trebuie să demonstreze capacitatea financiară de a susține proiectele propuse și impactul economic al investițiilor, inclusiv în ceea ce privește crearea de locuri de muncă și contribuția la bugetul de stat.

De la remitențe la investiții productive

Măsura marchează o schimbare de abordare în relația statului cu diaspora, mutând accentul de la consumul susținut de remitențe către investiții productive. În ultimii ani, românii din străinătate au trimis anual miliarde de euro în țară, însă o mare parte din aceste sume au fost direcționate către cheltuieli curente, nu către dezvoltarea de afaceri.

Prin facilitățile propuse, autoritățile speră să transforme o parte din aceste fluxuri financiare în capital investițional, cu efecte pe termen lung asupra economiei.

Succesul acestei inițiative va depinde de atractivitatea reală a mediului de afaceri din România, inclusiv de stabilitatea legislativă, predictibilitatea fiscală și eficiența administrației. Fără îmbunătățiri în aceste zone, există riscul ca facilitățile oferite să nu fie suficiente pentru a convinge antreprenorii din diaspora să își mute sau să își extindă afacerile în țară.