Statul strânge lesa băncilor: ce tranzacții pot fi blocate de BNR

bnr_17545000
Banca Naționala a României
Banca Națională a României își extinde semnificativ atribuțiile de supraveghere prudențială, potrivit proiectului de lege pus în dezbatere publică de Ministerul Finanțelor, care modifică OUG nr. 99/2006. Noua reglementare oferă BNR instrumente suplimentare pentru a controla și, în anumite situații, pentru a bloca operațiuni majore desfășurate de bănci și de grupurile financiare din care acestea fac parte, inclusiv achiziții de participații, fuziuni, divizări și transferuri semnificative de active sau pasive. Măsurile vizează prevenirea riscurilor sistemice și aliniază România la noile standarde europene de supraveghere bancară.

Achizițiile de participații, condiționate de notificarea BNR

Una dintre modificările esențiale introduse de proiect este reglementarea strictă a achizițiilor de dețineri semnificative realizate de instituțiile de credit, societățile financiare holding și holdingurile financiare mixte.

Concret, orice intenție de dobândire a unei participații relevante într-o entitate financiară sau nefinanciară va trebui notificată în prealabil BNR, care va evalua impactul operațiunii asupra profilului prudențial al entității achizitoare. Evaluarea se va face din perspectiva administrării sănătoase și prudente, inclusiv prin consultarea altor autorități de supraveghere relevante, la nivel național sau european.

În urma analizei, BNR va avea dreptul de a se opune operațiunii, dacă apreciază că aceasta ar putea afecta stabilitatea financiară sau capacitatea de gestionare a riscurilor de către instituția implicată. Chiar dacă dreptul de opoziție nu blochează automat tranzacția, el introduce un filtru prudențial ferm, care până acum nu era reglementat unitar la nivel european.

Citește și: Reforma conducerii BNR: mandate limitate și reguli stricte de incompatibilitate

Fuziunile și divizările, supuse unui aviz explicit

Proiectul de lege modifică și regimul juridic al fuziunilor și divizărilor în care sunt implicate instituții de credit sau entități aflate sub supravegherea BNR.

Noile reguli impun obligația notificării prealabile și obținerii unui aviz din partea BNR, pe modelul armonizat introdus de directiva CRD VI. Reglementarea este extinsă inclusiv la operațiunile realizate între entități din cadrul aceluiași grup, o zonă care până acum a funcționat preponderent pe baza normelor naționale și a practicii administrative.

Ministerul Finanțelor argumentează că această abordare elimină arbitrajul de reglementare și asigură un tratament unitar al operațiunilor cu impact major asupra structurii sistemului bancar, indiferent dacă acestea sunt transfrontaliere sau interne.

Transferurile mari de active și pasive, sub control prudențial

O noutate importantă o reprezintă introducerea unui regim clar pentru transferurile semnificative de active și/sau pasive, operațiuni care pot modifica rapid profilul de risc al unei bănci.

Potrivit proiectului, aceste transferuri vor putea fi realizate doar după notificarea prealabilă a BNR și obținerea unui aviz, mecanism similar celui aplicabil fuziunilor și divizărilor. Scopul este de a preveni situațiile în care riscuri majore sunt mutate între entități fără o evaluare prudențială adecvată.

Chiar dacă directiva europeană nu impune expres dreptul de opoziție pentru toate aceste operațiuni, România optează pentru o abordare mai strictă, justificată de experiența practică a supravegherii bancare și de nevoia de stabilitate a sistemului financiar.

De ce își întărește BNR controlul asupra băncilor

Extinderea atribuțiilor BNR vine într-un context european marcat de crize succesive, consolidări bancare accelerate și riscuri de contagiune. Autoritățile consideră că supravegherea ex-post nu mai este suficientă și că este necesar un control preventiv asupra deciziilor strategice ale băncilor.

Prin aceste modificări, BNR primește pârghii clare pentru a interveni înainte ca o tranzacție majoră să genereze dezechilibre, fie prin supraexpunere, fie prin slăbirea capacității de administrare a riscurilor.

Impact asupra mediului bancar

Pentru bănci și grupurile financiare, noile reguli înseamnă proceduri mai stricte, termene suplimentare și un dialog obligatoriu cu supraveghetorul înainte de orice mișcare strategică majoră. În același timp, ele oferă un cadru mai predictibil și mai clar, reducând riscul unor intervenții tardive sau necoordonate.

Ministerul Finanțelor susține că întărirea acestui mecanism de supraveghere va contribui la creșterea încrederii în sistemul bancar românesc și la consolidarea rezilienței acestuia în fața șocurilor externe.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
x close