Curs BNR: leul se depreciază față de dolar și liră iar aurul pierde 10 lei
03 Martie 2026
Inflația din România se află pe o traiectorie descendentă, însă scăderea va fi una graduală, fără mișcări bruște de politică monetară, a declarat Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Banca Națională a României, într-o intervenție la postul de televiziune Digi24. Potrivit acestuia, BNR va rămâne prudentă în privința dobânzii-cheie, iar eventualele reduceri sunt posibile doar după ce inflația va arăta scăderi semnificative și sustenabile.
BNR vede inflația în scădere, dar fără accelerări artificiale
Dan Suciu a explicat că presiunile inflaționiste s-au menținut într-un registru specific perioadei actuale, însă există suficiente elemente care susțin scenariul unei evoluții descendente a inflației.
După depășirea efectelor de bază, inclusiv cele generate de majorarea TVA din vara anului trecut, traiectoria inflației ar trebui să rămână una favorabilă, dar fără ajustări rapide ale politicii monetare.
Ultima estimare oficială a BNR, publicată în noiembrie anul trecut, indică o inflație de aproximativ 4% la final de an. O eventuală revizuire a acestei prognoze va fi analizată în luna februarie, pe măsură ce vor deveni disponibile date macroeconomice noi.
Dobânzile, condiționate de scăderea clară a inflației
Reprezentantul BNR a subliniat că o discuție serioasă despre reducerea dobânzilor poate avea loc doar după ce inflația va coborî mult mai aproape de țintă. În prezent, inflația se situează încă la un nivel de aproximativ 6-6,5%, ceea ce impune menținerea unei politici prudente.
În schimb, pe piața monetară se observă deja semnale de relaxare. Indicii ROBOR au coborât sub pragul de 6% pe anumite scadențe, inclusiv în media pe trei luni, ceea ce indică existența unei lichidități suficiente în sistemul bancar. Această evoluție reflectă, potrivit lui Suciu, o combinație de factori care trebuie menținuți în echilibru, inclusiv fluxurile de capital și fondurile europene.
Fondurile europene, pilon de stabilitate economică
Dan Suciu a arătat că intrările consistente de fonduri europene au avut un rol esențial în stabilitatea macroeconomică din ultimii ani. Aceste fluxuri valutare au contribuit atât la susținerea creșterii economice, cât și la menținerea lichidității din piață, permițând scăderea treptată a dobânzilor interbancare.
În opinia BNR, investițiile finanțate din fonduri europene au fost principalul motor al creșterii economice, nu consumul. Această structură a creșterii este considerată mai sănătoasă și oferă premise mai bune pentru stabilitate pe termen mediu, chiar dacă finalul de an a adus o volatilitate mai ridicată.
Cursul de schimb și riscul de recesiune tehnică
În privința cursului de schimb, purtătorul de cuvânt al BNR a subliniat că evoluțiile internaționale sunt extrem de volatile, iar factorii externi cântăresc tot mai greu. Din acest motiv, prognozele ferme privind cursul sunt dificil de realizat, iar abordarea BNR rămâne una bazată pe pași mici și intervenții prudente, considerate mai sigure decât ajustările bruște.
Referitor la riscul de recesiune, Dan Suciu a precizat că, deși există premise pentru o recesiune tehnică - în contextul unui consum redus, al unei creșteri economice modeste și al inflației ridicate - aceasta nu ar reflecta o recesiune fundamentală a economiei.
O eventuală contracție ar fi mai degrabă rezultatul unor comparații statistice trimestriale, nu al unei degradări structurale severe.
Pentru anul în curs, BNR anticipează o creștere economică pozitivă la nivel anual, ceea ce reduce semnificativ riscul unei recesiuni prelungite. Dan Suciu a subliniat că este esențial ca statul și guvernul să continue politicile deja demarate, în coordonare cu banca centrală, pentru a consolida rezultatele obținute și a traversa mai ușor perioada dificilă.
