Cât costă o seară de Dragobete în 2026 comparativ cu anul trecut
24 Februarie 2026
BNR avertizează că inflația rămâne vulnerabilă, fiind expusă riscurilor generate de politica fiscală, instabilitatea geopolitică, evoluția prețurilor la energie și materii prime, precum și presiunilor din piața muncii.
Politica fiscală, sursă principală de incertitudine
Potrivit raportului din august 2025, deși implementarea primului pachet de consolidare fiscală a redus o parte dintre riscurile imediate, BNR atrage atenția că persistă incertitudini majore privind măsurile pe care autoritățile le vor adopta în perioada următoare. Ajustarea comportamentului agenților economici la noile taxe și eventualele întârzieri în absorbția fondurilor europene rămân factori cu potențial inflaționist.
Banca centrală avertizează și asupra faptului că reducerea recentă a alocărilor pe componenta de împrumut din PNRR poate diminua capacitatea de finanțare a unor proiecte, afectând indirect dinamica economică și echilibrele bugetare.
Mediul extern instabil
Pe plan internațional, conflictele geopolitice fără perspective clare de detensionare, riscul unei încetiniri economice globale sau al unei stagnări prelungite, precum și creșterea aversiunii la risc pot influența costurile de finanțare și fluxurile comerciale. În plus, evoluțiile imprevizibile ale prețurilor la energie și bunuri alimentare pot amplifica volatilitatea inflației.
Citește și: Factori care influențează deprecierea leului în 2025. Raport BNR
Materiile prime și tranziția verde
Prețurile materiilor prime – în special ale componentelor energetice și produselor alimentare de bază – rămân expuse unor factori precum:
-
momentul încheierii schemelor de plafonare a gazelor naturale,
-
eventuale dispute comerciale globale,
-
volatilitatea petrolului,
-
costurile asociate tranziției către o economie verde.
Piața muncii – între deficit și presiuni salariale
Deficitul de forță de muncă din anumite sectoare poate genera presiuni salariale suplimentare, mai ales într-un context inflaționist. Totuși, BNR apreciază că transmisia acestor creșteri salariale în prețuri ar putea fi atenuată de slăbirea cererii, un scenariu similar celui din perioada 2010–2011.
Concluzia BNR
Banca centrală subliniază că menținerea inflației pe o traiectorie descendentă depinde de coerența politicilor fiscale și salariale, de evoluția mediului extern și de capacitatea economiei românești de a absorbi șocurile. Lipsa unor măsuri consistente pentru reducerea vulnerabilităților poate prelungi perioada de inflație ridicată.
