Însă Capitala stă pe un zăcământ de ape geotermale nu doar în partea de nord. Pentru a afla mai multe detalii despre acesată potențială resursă DCBusiness a vorbit cu Lili Panea, profesor doctor în geofizică. Expertul a oferit o perspectivă detaliată asupra acestui subiect de mare interes. Deși exploatarea resurselor geotermale nu este o noutate pentru regiune, există încă multe necunoscute și provocări care trebuie abordate pentru a putea valorifica pe deplin aceste resurse.
Potențialul geotermal al Bucureștiului și provocările sale
Structura geologică ce se extinde sub București a fost identificată și studiată încă din anii '80, iar conform profesorului Panea, aceasta nu se limitează doar la nordul orașului, așa cum s-a crezut inițial, ci se extinde și spre sud și vest. Însă, un aspect important evidențiat de specialist este variația temperaturilor la adâncime, care determină gradul de utilizare al acestor resurse. În nordul Bucureștiului, la adâncimi de aproximativ 3.000 de metri, temperaturile pot atinge valori de 90-100°C, ceea ce face ca această apă geotermală să fie adecvată pentru încălzire și chiar pentru producerea de energie electrică.
Pe de altă parte, în partea de sud a orașului, temperaturile încep să scadă semnificativ. „La sud de București, pe direcția nord-sud, la zeci de kilometri depărtare, temperaturile scad până la aproximativ 60°C. Aceasta înseamnă că, deși există apă caldă, aceasta nu poate fi utilizată pentru producerea de energie electrică, ci doar pentru încălzire”, a explicat Panea.
Profesorul a subliniat că exploatarea resurselor geotermale necesită investiții semnificative, în special în ceea ce privește forajele, care pot ajunge la costuri de milioane de euro. „Ca să forezi o sondă, ai nevoie de milioane de euro în anumite situații. De aceea, varianta mai ieftină și rapidă este să efectuăm măsurători geofizice, cum ar fi cele seismice sau magnetice, care ne pot oferi informații esențiale despre structura geologică a zonei”, a adăugat ea.
Utilizarea curentă și viitoare a apelor geotermale în București
În ceea ce privește utilizarea actuală a resurselor geotermale, Panea a menționat că acestea au fost folosite de zeci de ani în principal pentru încălzire și în scopuri terapeutice, cum ar fi tratamentele balneare. De asemenea, apa geotermală din București este cunoscută pentru conținutul său de acid folic, o caracteristică ce impune un tratament special pentru a preveni coroziunea instalațiilor, ceea ce adaugă la costurile de utilizare.
„Aciditatea apei este un factor care crește costurile de utilizare. Aceasta trebuie tratată înainte de a fi folosită, iar acest proces este costisitor. De aceea, apa geotermală din București nu este utilizată la scară largă, ci doar în anumite zone și pentru anumite scopuri”, a explicat Panea.
Perspectiva dezvoltării energiei geotermale
Pe fondul creșterii interesului pentru surse de energie verde, exploatarea resurselor geotermale capătă o importanță din ce în ce mai mare. Profesorul Panea a subliniat că, deși în anii '80 și '90 nu se discuta intens despre energie verde, începând din 2015, investițiile în proiecte de acest tip au crescut semnificativ.
„Energia geotermală este una dintre cele mai bune opțiuni pentru energia verde, însă nu poate fi exploatată oriunde. Trebuie să ne concentrăm pe zonele unde avem resurse semnificative și unde putem obține rezultate optime”, a precizat specialistul.
Un exemplu în acest sens este proiectul geotermal de la Baia Mare, unde se desfășoară studii și foraje pentru a determina potențialul exploatării apei calde. „La Baia Mare, se desfășoară un proiect important care vizează utilizarea apei geotermale pentru încălzire. În vestul României, structurile geologice sunt bine cunoscute încă din anii '60, și există un potențial considerabil pentru exploatarea acestor resurse”, a adăugat Panea.
Risc redus de formare a dolinelor
Un alt aspect discutat în interviu a fost riscul asociat cu exploatarea apelor geotermale, în special formarea dolinelor, care sunt depresiuni circulare în sol ce pot apărea în anumite condiții geologice. Conform profesorului Panea, acest risc este redus în cazul exploatării resurselor geotermale adânci, cum sunt cele din București.
Centrală geotermală din Islanda
„Dolilele pot apărea atunci când se exploatează structuri calcaroase situate la adâncimi mici, de sub 100 de metri. Însă, în cazul apelor geotermale din București, care se află la adâncimi de 2.000-3.000 de metri, riscul de formare a dolinelor este extrem de redus. Structurile de adâncime nu prezintă aceleași vulnerabilități ca cele superficiale”, a explicat geologul.
Oportunități și provocări pentru viitor
În final, profesorul Panea a atras atenția asupra nevoii de investiții în cercetare și dezvoltare pentru a putea valorifica pe deplin resursele geotermale din România. Ea a subliniat că, în ciuda potențialului ridicat al țării, resursele geotermale nu sunt exploatate la maxim din cauza lipsei de finanțare și a plecării specialiștilor în străinătate.
„România are un potențial geotermal considerabil, dar trebuie să investim mai mult în cercetare și să încurajăm specialiștii să rămână în țară. De asemenea, trebuie să ne asigurăm că avem fondurile necesare pentru a realiza măsurătorile geofizice și forajele necesare”, a concluzionat Panea.
În contextul actual al creșterii prețurilor la energie și al necesității de a găsi soluții durabile, exploatarea apelor geotermale în București și în alte zone ale țării poate reprezenta o soluție viabilă, dar numai dacă se fac investițiile necesare pentru a depăși provocările tehnice și economice existente.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.