"Schema de ajutor sprijină realizarea de investiţii în înfiinţarea de stâne în zona montană (...) în vederea prelucrării laptelui şi obţinerea produselor derivate din acesta într-un spaţiu amenajat corespunzător, adăposturi pentru animale şi pentru crescătorii de animale. Valoarea totală maximă eligibilă a proiectului, permisă pe acest tip de investiţie, este de 300.000 lei, din care 50% reprezintă ajutor de stat şi 50% reprezintă cofinanţarea beneficiarului", se menţionează în proiect.

În situaţia în care există beneficiari care depun proiecte a căror valoare totală maximă eligibilă depăşeşte valoarea totală prevăzută, atunci diferenţa se suportă integral de către beneficiar.

Beneficiarii eligibili trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii: să fie crescători de animale conform art. 1 din Legea nr. 332/2018 cu modificările şi completările ulterioare; să îşi desfăşoare activitatea în zona montană; să acceseze o singură dată pe întreaga perioadă de derulare a Programului investiţiile precizate, să nu fi primit sprijin prin PNDR 2014 -2020, inclusiv pe perioada de tranziţie la noua Politică Agricolă Comună, pentru aceleaşi cheltuieli eligibile legate de investiţiile prevăzute în document.

Printre cheltuielile eligibile se află cele legate de construcţia stânelor montane şi cele pentru achiziţionarea terenurilor, dar numai în limita a maximum 10% din totalul costurilor eligibile aferente construcţiei stânei montane; cheltuieli generate de achiziţia sau achiziţia prin leasing de utilaje, echipamente şi mijloace de transport, în limita valorii de piaţă a activelor, specializate în funcţie de tipul investiţiei; cheltuieli generale legate în mod direct de construcţia stânelor montane şi cele pentru pentru achiziţionarea terenurilor în limita a maximum 7% din valoarea acestora, cum ar fi cheltuieli cu serviciile, respectiv elaborare studii de fezabilitate, studii geotehnice, studii topografice, studii de mediu, proiecte de construcţie, servicii de arhitectură, consultanţă şi autorizaţii.

Taxa pe valoarea adăugată aferentă cheltuielilor eligibile prevăzute nu reprezintă cheltuială eligibilă, cu excepţia cazului în care nu este recuperabilă în temeiul legislaţiei naţionale privind TVA.

Intensitatea ajutoarelor nu trebuie să depăşească 50% din cuantumul cheltuielilor eligibile prevăzute.

Termenul final până la care se aplică schema de ajutor este 31 decembrie 2022, iar plăţile aferente Programului vor fi efectuate până la data de 29 decembrie 2023.

Tipurile de produse care se obţin prin realizarea investiţiilor prevăzute în proiectul de act normativ sunt: lapte, lapte complet netratat şi laptele parţial sau integral degresat; smântână; lapte acru, lapte şi smântână covăsite, iaurt, chefir şi alte sortimente de lapte şi smântână fermentate sau acrite; zerul; produsele pe bază de componente naturale ale laptelui, nedenumite şi necuprinse în altă parte; untul şi alte grăsimi provenind din lapte, cremă din lapte tartinabilă; brânză şi caş.

Acordarea ajutorului de stat se realizează prin decontarea cheltuielilor efectuate pentru realizarea investiţiei, pe baza documentelor prezentate de beneficiar, respectiv contracte, situaţii de lucrări, facturi şi alte documente de plată. Plata cheltuielilor eligibile se face după verificarea fiecărei cereri de rambursare depuse, cu încadrarea în valoarea maximă a ajutorului aprobat prin contractul de finanţare.

Sumele necesare schemei de ajutor se asigură de la bugetul de stat prin bugetul MADR, ce va repartiza creditele bugetare cu această destinaţie către ANZM, în calitate de autoritate de implementare a Programului.

Perioada de monitorizare a investiţiei este de 2 ani de la data finalizării investiţiei.

În cazul investiţiilor colective realizate de cooperativele agricole, în perioada de monitorizare, membrii cooperativei agricole au drept de preemţiune la transferul sau la vânzarea investiţiei. 

Petre Daea: Nu sunt motive să crească prețul atât de mult. Fermierii sunt disperați

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a avut o intervenție la un post de televiziune, unde a făcut o serie de precizări legate d prețul produselor alimentare. 

„Nu sunt motive să crească prețul laptelui atât de mult. Fermierii trec acum printr-o situație mai delicată din cauza secetei. Această creștere nu este posibilă. Consider că nu sunt evidente obiective care să determine o asemenea creștere. Seceta a pus stăpânire pe terenurile agricole, afectând producțiile. Fermierii s-au confruntat cu această secetă, cu producții mai reduse, în condițiile în care au cumpărat inputuri la prețuri mai ridicate și lor trebuie să le asigurăm libertatea să își valorifice producția în așa fel încât să avem siguranța reluării ciclului de producție prin însemânțările din această toamnă, în așa fel încât anul agricol să debuteze cum trebuie”, a precizat ministrul, la Realitatea PLUS.

Afirmațiile ministrului vin în contextul în care fermierii se tem că în curând am putea rămâne fără lapte autohton, pentru că prețul de producție e mult prea mare. În magazine, un litru de lapte costă și zece lei, chiar dacă iese pe poarta fermei cu puțin peste un leu.

Amintim, de asemenea, că reprezentanta Comisiei Europene în România anunță că seceta actuală pare să fie cea mai gravă din ultimii 500 de ani. Comisia a publicat două imagini comparative din spațiu care arată cum Dunărea, la granița dintre România și Bulgaria, fost ”subțiată” de secetă. 

Suprafața afectată de secetă

Suprafaţa totală afectată de secetă s-a extins la 462.059 hectare (ha) în 35 de judeţe şi zona municipiului Bucureşti, în creştere cu 4.629 hectare faţă de raportarea de joi, informează Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Principalele culturi afectate sunt: grâu şi triticale - 206.815 ha, porumb - 122.164 ha, floarea soarelui - 61.172 ha, orz, orzoaică, ovăz, secară - 33.316 ha şi rapiţă - 31.714 ha. Citește mai mult AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.