Peste 27.900 de joburi vacante vor fi disponibile la Bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi, organizată vineri în 63 de locuri din ţară şi din Bucureşti, eveniment care va reuni 1.414 de angajatori, potrivit unui comunicat.

Conform sursei citate, procesul de înregistrare a angajatorilor nu s-a încheiat, aceştia fiind în continuare aşteptaţi să-şi anunţe intenţia de a participa la Bursă.

În judeţul Iaşi evenimentul s-a desfăşurat în două localităţi, în data de 7 octombrie, şi au fost oferite de angajatori 1.105 locuri de muncă.

Din totalul celor 27.926 de locuri de muncă oferite de angajatori, cele mai multe, 25.901, se adresează absolvenţilor fără studii superioare şi 2.025 celor cu studii superioare.

Cea mai generoasă ofertă la Bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi este în Bucureşti, 6.723 locuri de muncă, şi în judeţele Braşov (1.695), Galaţi (1.552), Constanţa (1.497), Bihor (1.253), Cluj (1.039), Timiş (722), Olt (662), Mehedinţi (624).

Meseriile pentru care sunt oferite cele mai multe locuri de muncă pentru persoanele fără studii superioare sunt: confecţioner asamblor articole textile - 1.535 locuri de muncă; lucrător comercial - 1.316 locuri de muncă; agent securitate - 973 locuri de muncă; manipulant mărfuri - 909 locuri de muncă; casier - 887 locuri de muncă; bucătar - 732 locuri de muncă; lăcătuş - 722 locuri de muncă; electrician - 633 locuri de muncă; ospătar - 520 locuri de muncă; dulgher - 514 locuri de muncă; montator subansamble - 514 locuri de muncă; tehnician (în diferite ramuri de activitate) - 503 locuri de muncă; marinar - 456 locuri de muncă.

De asemenea, mai sunt oferite 2.492 locuri de muncă pentru muncitorii necalificaţi din diferite ramuri de activitate.

Pentru absolvenţii cu studii superioare sunt disponibile 820 de locuri de muncă pentru ingineri în diferite ramuri de activitate. De asemenea, joburi vacante sunt şi pentru următoarele profesii: proiectant (în diferite ramuri de activitate) - 59 locuri de muncă; şef departament - 51 locuri de muncă; ofiţer punte - 50 locuri de muncă; şef schimb - 50 locuri de muncă; economist - 41 locuri de muncă; inspector asigurări - 40 locuri de muncă; şef serviciu comerţ cu ridicata şi amănuntul - 36 locuri de muncă; programator - 26 locuri de muncă; specialist în domeniul calităţii - 21 locuri de muncă; consilier juridic - 16 locuri de muncă; timonier fluvial - 15 locuri de muncă. 

Citeşte şi: Apar două noi tipuri de contracte de muncă

Conform unei propuneri legislative care a fost votată favorabil de senatori, se vor introduce două noi timpuri de contracte de muncă, propunere care urmează să fie dezbătută și votată și de deputați.

Este vorba despre contractul de muncă la cerere și contractul de muncă cu mai mulți angajatori pentru un singur angajat.

Conform expunerii de motive, contractul de muncă la cerere are, conform inițiatorilor, trei avantaje:

- angajatorul are o mai mare flexibilitate în organizarea activităţii, având posibilitatea de a dispune de forţa de muncă necesară în zilele în care are nevoie de serviciile prestate de către un anumit salariat şi doar numărul de ore necesar prestării activităţii respective;

- angajatul poate desfăşura mai multe activităţi în paralel, nemaiavând obligaţia respectării cu stricteţe a unui anumit program de lucru;

- se reduce sarcina administrativă, în comparaţie cu alte opţiuni legale utilizate pentru angajarea în comun, alternativa fiind ca angajatorul sa încheie în paralel câte un contract de muncă cu timp parţial cu fiecare angajat. 

Contractul de muncă cu mai mulți angajatori și un singur angajat

Acest tip de contract reprezintă contractul individual de muncă în baza căruia un angajat încheie un contract de muncă cu mai mulţi angajatori pentru efectuarea aceluiaşi tip de activitate, care implică exercitarea aceloraşi atribuţii. 

Inițiatorii prezintă avantajele unor astfel de contracte care ar fi:

- stabilirea răspunderii în solidar a angajatorilor semnatari ai contractului, cu privire la îndeplinirea obligaţiilor care decurg din contract şi din legislaţia muncii va creşte gradul de protecţie a angajatului în ceea ce priveşte obţinerea de către acesta a drepturilor restante de la oricare dintre angajatori, având posibilitatea să îl aleagă pe cel mai eligibil;

- reglementare flexibilă permite părţilor implicate să proiecteze schema de partajare a angajaţilor în funcţie de propriile nevoi;

- obligaţiile privind remuneraţia, impozitele şi contribuţiile sociale pot fi alocate angajatorilor în orice mod pe care îl stabilesc de comun acord;

- se reduce sarcina administrativă în comparaţie cu alte opţiuni legale utilizate pentru angajarea în comun, de exemplu atunci când fiecare angajator în paralel încheie un contract de muncă cu timp parţial cu acelaşi angajat.

Inițiatorii spun că atât angajatorii, cât şi angajaţii au nevoie de o combinaţie între scheme de flexibilitate spaţială cu cea temporală. 

În expunerea de motive se mai spune că se simte nevoia de autonomie în desfăşurarea activităţilor, angajaţii percep de asemenea nevoia să îşi organizeze programul de lucru pentru a putea susţine, în paralel, două servicii. Schemele de muncă flexibile asigură un echilibru mai bun între viaţa privată şi cea profesională, iar asta se traduce în final în mai multă productivitate acest lucru va determina o creştere a productivităţii muncii din partea angajaţilor, precum şi o creştere a ataşamentului faţă de locul de muncă.

Inițiatorii mai spun că țările dezvoltate au demonstrat că există deschidere atât din partea managerilor, cât şi a personalului de execuţie pentru introducerea mai multor scheme de flexibilitate. Soluţii similare pot fi aplicate şi în România, cu accent pe flexibilitate spaţială (în particular telemuncă şi muncă la domiciliu) şi flexibilitate temporală (program inegal de lucru, program individualizat, bancă de timp liber obţinută prin prestarea de ore suplimentare).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.